Ameninţări, turbulenţe şi războaiele lumii de mâine: U.S. Intelligence Strategy

Săptămâna trecută, Statele Unite au lansat cea de-a patra Strategie de Intelligence a SUA care vizează Comunitatea de Informaţii, adică nu mai puţin de 17 de entităţi – servicii secrete, direcţii şi oficii – între care Biroul Directorului National Intelligence, Dan Coats, CIA, DIA (agenţia de intelligence a Apărării) NSA şi 8 componente din zona de Apărare, 7 elemente din alte ministere şi agenţii de stat.

Este vorba despre evaluarea la zi şi pe viitor a evoluţiilor globale şi stabilirea principalelor direcţii de acţiune pe următorii 4 ani.

Cele 36 de pagini ale documentului public reprezintă cel mai bine structurat document independent(în sensul nepolitic) pe care l-am văzut în materie de strategie de intelligence. Cum documentul vine cu evaluarea la zi a evoluţiilor internaţionale, valoarea sa e de două ori mai mare pentru oricine lucrează în domeniul politicii externe, de securitate şi apărare, şi merită cea mai mare atenţie mai ales prin componentele legate de perspectiva de creştere a încrederii, de oferire de produse comprehensive publicului larg şi de transparenţă asumată, cu păstrarea zonei secrete/clasificate a informaţiilor cu care lucrează Comunitatea de Intelligence.

În plus, Documentul asumă din start responsabilitatea pentru apărarea drepturilor omului, a vieţii private şi libertăţilor cetăţenilor, creşterea transparenţei activităţilor pentru a valida şi creşterea încrederii şi sprijinului cetăţenilor pentru activitatea de intelligence şi pentru ceea ce produce Comunitatea alcătuită din serviciile secrete americane la toate nivelurile. Subiectul este de o importanţă deosebită, documentul asumând public 4 principii ale transparenţei intelligence-ului american într-o sinteză deosebită, inclusă în premieră în document (pagina 25). Despre responsabilitate şi componenta de supraveghere (oversight) documentul nu are egal în istoria activităţii de intelligence americane şi globale.

Evoluţie şi revoluţie în mediul internaţional de Securitate

Interesul pentru document este enorm, fiind cel de-al patrulea asemenea document emis de la constituirea Comunităţii de Informaţii în formula de după 11 septembrie 2001, când exact lipsa de cooperare, schimb de informaţii şi integrare a intelligence-ului diferitelor entităţi guvernamentale americane a dus la eşecul prevenirii atacului de la World Trade Center, după cum menţionează raportul 9.11. Când vorbim despre evaluarea mediului internaţional la zi, a ameninţărilor şi provocărilor de securitate – aceasta e formula sub care abordează situaţia – documentul devine cel mai interesant proiect de strategie publică apărut pe piaţă până azi.

Poate cea mai interesantă parte o reprezintă componenta de evaluare a mediului internaţional de securitate. Vorbim, sigur, de schimbare, însă, formulările utilizate sunt care mai de care mai îngrijorătoare. Astfel, Dan Coats vorbeşte despre „schimbări semnificative“, „mediul strategic turbulent şi complex“, în timp ce documentul vorbeşte despre „schimbarea rapidă a mediului strategic“, „schimbări globale la o scară fără precedent“, pentru „o lume tot mai volatilă„, „o lume marcată în mod tot mai pregnant de complexitate şi incertitudine“, determinate, în egală măsură, de „schimbări evoluţionare şi revoluţionare“ pe baza evoluţiilor tehnologice majore.

Schimbările la nivelul mediului internaţional vin de la slăbirea ordinii internaţionale de după cel de-al doilea Război Mondial, cu precădere slăbirea dominaţiei idealurilor democratice occidentale asupra lumii şi tendinţe izolaţioniste în creştere în Occident - aluzie asumată chiar la Statele Unite în era Trump -, pe lângă schimbări în economia globală. Ameninţările sunt tot mai diverse şi interconectate, altădată sunt marcate de trei caracteristici - complexitate, interconectivitate şi natura transnaţională - de unde nevoia de a coopera internaţional pentru că nimeni nu le poate confrunta cu succes deplin pe toate, de unul singur.

Dar dacă mediul şi ameninţările sunt diverse, la capitolul provocări ce vin de la terţi, ele sunt dominate de cele venite din partea statelor, care încearcă să câştige şi să valorifice influenţa crescândă - folosind mijloace tradiţionale, netradiţionale, hibride, asimetrice, cu precădere în sferele militară, economică şi politică. Iar peste toate, dezvoltările tehnologice dar şi democratizarea extinsă a unor instrumente şi pârghii aflate până de curând doar la îndemâna actorilor potenţi financiar dace ca să apară ameninţări în evoluţie mai ales la nivelul spaţiului, în domeniul cibernetic, a instrumentarului din zona computerelor şi a altor tehnologii emergente şi profund disruptive.

FOTO 123 RF

Rusia, China, Iranul, Coreea de Nord şi terorismul, cinci ameninţări de top

La nivel individual, Strategia nu vine cu descoperiri novatoare, prezentând, practic, aceleaşi zone de ameninţare ca la preluarea mandatului de către Donald Trump, după alegerile din 2016, când dosarele Joint Chiefs of Staff vizau aceleaşi 5 ameninţări majore: Rusia, China, Coreea de Nord, Iranul şi terorismul. Doar că natura ameninţărilor provenite de la fiecare dintre actori e diferită. Terorismul e menţionat de 11 ori explicit - alături de contraterorism şi de preocuparea pentru domeniu al intelligence-ului american, nu vizând o organizaţie sau alta - în timp ce numeroase componente nu sunt explicit atribuite unui actor sau altuia, pe tot cuprinsul strategiei.

Rusia e menţionată explicit prin eforturile sale de a-şi creşte influenţa şi autoritatea la nivel global, intrând în conflict cu obiectivele şi priorităţile SUA în multe regiuni ale lumii, în timp ce, alături de China, vor continua să construiască un întreg spectru de arme anti-satelit pentru a reduce eficacitatea şi securitatea SUA. În plus, China e menţionată pentru modernizarea militară accelerată (nu şi Rusia!!!) şi pentru urmărirea dominaţiei exclusive, cu precădere la nivel conomic şi teritorial, în regiunea Pacific şi dincolo de aceasta. Totuşi, documentul notează şi posibilitatea de conlucrare cu China în cazul agresiunilor continue ale Coreii de Nord şi a urmăririi capabilităţilor nucleare şi tehnologiei balistice de către Phenian.

Şi Iranul rămâne o preocupare a comunităţii de intelligence americane pentru că, în ciuda angajamentului renunţării la programului militar nuclear din 2015, continua să achiziţioneze capabilităţi avansate în domeniul rachetelor şi în domeniul militar, în general, susţinând grupuri teroriste, militanţi şi numeroase alte categorii de oponenţi ai SUA, ameninţând interesele americane. Adversari multipli nenumiţi doresc să achiziţioneze arme de distrugere în masa, cu precădere biologice, chimice şi nucleare.

Democratizarea tehnologiilor: ameninţări cibernetice, capabilităţi militare şi de intelligence, modificări genetice

Dar poate cea mai înfricoşătoare parte o constituie accesul pe piaţa internaţională a unor actori noi, multipli, pe baza resurselor deţinute, grupuri şi indivizi intrând direct în competiţie cu statele. Iar democratizarea tehnologiilor şi accesul la acest nivel face ca să crească ameninţări cibernetice – la adresa infrastructurii critice, sănătăţii publice, siguranţei, prosperităţii economice şi stabilităţii statelor – tehnologiile noi precum inteligenţa artificală, automatizarea şi computerele cu performanţe crescute permit capabilităţi îmbunătăţire în intelligence şi la nivel militar, în timp ce avansul nano şi bio-tehnologiilor ameninţă însăşi fiinţa umană şi dezvoltarea sa în viitor.

Se adaugă abilităţile indivizilor şi grupurilor de a genera impact major politic, economic, militar şi ideologic la nivelul societăţilor şi statelor, subminând instituţiile tradiţionale. Multiplicarea cantităţii datelor şi interconectărilor globale, a telecomunicaţiilor de viteză(5G) fac ca să apară oportunităţi enorme de cunoaştere la nivelul comunităţii de intelligence americane, dar, totodată, şi provocări pentru colectarea, procesarea, evaluarea şi analizarea unor volume enorme de date suficient de repede pentru a oferi cunoaştere, detalii relevante şi elemente de substrat beneficiarilor desemnaţi.

Noile tehnologii permit şi creşterea influenţelor indivizilor şi grupurilor în identitatea etnică, religioasă sau de altă natură, schimbând dramatic natura conflictelor, provocând capacitatea guvernelor de a satisface cererile în creştere venite din partea populaţiei, generând potenţial instabilitate în creştere la nivel intern. Grupurile extremist-violente pot utiliza aceste instrumente, în timp ce migraţia, refugiaţii în creştere ca număr şi urbanizarea în creştere provocând limitele guvernelor de jur împrejurul lumii de a gestiona crize şi fracturând şi mai mult societăţile. Peste toate, disparităţile în resurse şi activitate economică, impactul manifest al schimbărilor climatice, pandemii sau crimă organizată transnaţională au un impact în creştere asupra lumii de mâine.

Scopul e de a rămâne cea mai bună şi puternică comunitate de intelligence a lumii.

Nivelul de ambiţie: cei mai buni, superioritate efectivă

Strategia Naţională de Intelligence a SUA marchează foarte clar obiectivele şi nivelul de ambiţie asumat. E vorba, mai întâi, de asigurarea securităţii naţionale a SUA, puterea sa economică şi superioritatea tehnologică. Intelligence-ul pe care-l livrează îşi propun identificarea evoluţiilor din interior şi subtile ale proceselor, la timp, cu obiectivitate, claritate şi independenţă, cu un acces fără egal la informaţia protejată a terţilor şi înţelegerea din timp a intenţiilor şi capabilităţilor adversarilor, punând accent pe avertizare globală strategică şi pe anticipare.

Pentru a-şi realiza misiunea şi a atinge acest deziderat şi nivel de ambiţie, Comunitatea de Intelligence a SUA îşi alege direcţii de dezvoltare noi, pentru a deveni complet integrată, agilă, rezilientă şi inovativă. Iar schimbările de organizare vizează combaterea ameninţărilor şi provocărilor secolului 21, dar şi recunoaşterea ameninţărilor emergente şi a oportunităţilor, făcând lucrurile diferit, cu precădere crescând integrarea şi coordonarea tuturor activităţilor de intelligence pentru a atinge efectul maxim la costuri competitive, pentru a creşte inovaţia, pentru a construi parteneriate de valoare, puternice şi unice, în susţinerea activităţii sale, crescând transparenţa şi protejând informaţia de securitate, cu scopul de a creşte responsabilitatea şi încrederea publicului. Iar scopul e de a rămâne cea mai bună şi puternică comunitate de intelligence a lumii.