În căutarea Crăciunului pierdut printre listele de cumpărături. Psiholog: „Ceea ce avem nevoie cu adevărat nu sunt obiectele şi cadourile“

Sărbătorile de iarnă vin şi sunt un bun prilej să ne reamintim adevărata semnificaţie a „lunii cadourilor“ FOTO 123rf

În perioada sărbătorilor, mulţi dintre noi ne agităm în jurul listelor de cumpărături, încercăm să găsim cadoul perfect, cheltuim peste măsură, iar toate aceste trăiri ajung să ne afecteze emoţional. Pentru o minte sănătoasă în perioada următoare, psihologii ne sfătuiesc să ne reamintim ca sărbătorile sunt, în primul rând, despre prezenţa alături de cei dragi şi nu despre preţuri.

E din nou acea perioadă a anului în care joci rolul de Moş Crăciun. Te aşezi entuziasmat la birou, iei pixul şi foaia şi începi scenariul: un ceas pentru persoana iubită care mereu întârzie la întâlniri. Lego pentru nepoţica de cinci ani care are multe jocuri din colecţia Friends, dar nu şi „Schiliftul staţiunii de iarnă“ – atracţia sezonului. Mama ţi-a zis că nu vrea nimic, o bucură doar
să-ţi ocupi locul la masa de Crăciun, dar tu ştii cât ar încânta-o un fier de călcat mai bun. Bilete la un meci de fotbal în deplasare al echipei favorite pentru tatăl care trăieşte din plin sportul ăsta mai mult la televizor şi care n-a mai călătorit de ani buni. Neapărat ceva şi pentru vecina de la trei, care periodic îşi aminteşte că-ţi plac clătitele! Mai ales, să nu uiţi că eşti Secret Santa pentru colega cu părul creţ de la birou, despre care ştii doar că are fobie de insecte.

Lista poate creşte exponenţial până la trezirea la realitate pentru unii, când realizează că ideile de cadouri pentru sărbători sunt idealiste şi mult prea costisitoare. Şi schimbă foaia. Alţii, cu dare de mână, fac compromisul: umplu sacul şi golesc cardul de cumpărături fără regrete de moment. Mulţi ajung să cheltuiască peste posibilităţi. Toate aceste schimbări se resimt în comportamentul consumatorului în căutare de perfecţiune. În ciuda avântului cu care ne planificăm la început cadourile, ajungem de multe ori epuizaţi după ce alergăm prin magazine după ele. Peste încărcarea emoţională a Crăciunului, se aşterne un strat apăsător de stres, tensiune şi nervi.

Români cu poftă de cumpărături

Se apropie Crăciunul şi n-ar fi bine să ajungem iar la nervi întinşi. Câteva soluţii ajutătoare vin de la psihologi care ne sfătuiesc cum să 1) scăpăm de stresul cumpărăturilor şi 2) să alegem aşa-zisul cadou perfect. Pe scurt, în ghidul pentru o minte sănătoasă în perioada următoare, cel mai important de reţinut e să ne amintim ca sărbătorile sunt, în primul rând, despre prezenţa alături de ceilalţi şi nu despre preţuri.

Suntem un popor care cheltuieşte mult, ne arată statisticile. România a înregistrat un avans economic record anul acesta în Uniunea Europeană – de 8,6% în cel de-al treilea trimestru şi o creştere de 6,9% în primele nouă luni –, potrivit datelor furnizate în noiembrie de Institutul Naţional de Statistică (INS). Explicaţia pentru această creştere, spun economiştii, e determinată de consum. Dacă ne întoarcem în urmă cu doar câteva săptămâni, aflăm că românii au cheltuit aproximativ 1 miliard de lei de Black Friday, după cum declara, într-o emisiune la Digi24, directorul general al celui mare mai retailer online, Iulian Stanciu. Cu 20% mai mult faţă de anul trecut. Atunci, tot în aceeaşi zi de reduceri, a existat, de asemenea, o creştere de 50% faţă de 2015. O dovadă în plus că oamenii au bani şi, mai ales, poftă de cumpărături.

„Avem foarte puţin acces la plăcere“

Psihologul Bogdana Bursuc spune că unul dintre principalele motive pentru care oamenii au tendinţa de a cheltui peste măsură e lipsa plăcerilor din viaţa lor. „Trăim într-un context în care avem foarte puţin acces la plăcere“, explică Bursuc pentru „Weekend Adevărul“. Ambianţa, pentru cei mai mulţi dintre noi, sună cam aşa: muncim de dimineaţa până seara, petrecem mult timp în trafic, încât, la finalul zilei, ne rămâne foarte puţin timp să facem lucrurile care ne plac. Astfel, spune psihologul, oamenii tind să compenseze acest gol printr-o bucurie imediată – cumpărăturile.

„Activităţile cu valoare de recompensă, care ar trebui să facă parte în viaţa noastră, nu prea mai există, pentru că n-avem timp să le facem. Trăim într-o epocă de tipul «microwave world», în care totul trebuie să se întâmple repede ca să te poţi adapta. De aceea, încercăm să găsim activităţi care să ne ofere plăcere repede. Pentru o plimbare în parc, o masă cu prietenii, trebuie să investim câteva ore. A cumpăra însă ceva ne oferă o satisfacţie rapidă“, explică psihologul, care adaugă că acest nou tip de comportament se răsfrânge şi asupra sărbătorilor. În căutarea de plăceri imediate, am uitat să reflectăm la semnificaţia religioasă a sărbătorii şi la mesajul de dragoste pe care îl poartă, crede psihologul. „Ne trezim că, de Crăciun, devine mai important să cumpărăm cadouri decât să ne apropiem de ceilalţi, să ne vedem cu cei dragi, să le oferim timpul nostru“, explică Bursuc.

De la petrecere la Sărbătoarea Somnului

Şi sociologul Vintilă Mihăilescu remarca, în editorialul „Spiritul sărbătorilor şi starea naţiunii“ din „Dilema veche“, câteva schimbări profunde de-a lungul anilor în trendul de sărbători. O cauză este marketizarea. Am trecut de la sărbătorile de iarnă la petrecere şi luna cadourilor, spune Mihăilescu. Apoi, de la petrecere la odihnă: pentru cei mai mulţi oameni ai muncii capitaliste, sărbătorile de iarnă au devenit marea Sărbătoare a Somnului. Toate aceste tendinţe sunt influenţate de schimbarea stilului de viaţă al oamenilor, e de părere sociologul.

„Alterarea spiritului sărbătorilor? N-aş zice... În orice caz, nu daţi iarăşi vina pe comunism, rezistenţa prin sărbători a fost atunci forma cea mai vitală şi mai încăpăţânată a «rezistenţei prin cultură»! Mai degrabă ar trebui să vedem aici schimbarea stilului de viaţă (inclusiv al celui de masă) şi, în principal, al modului de muncă. Sărbătorescul, extra-ordinar prin definiţie, este totdeauna reversul ordinarului muncii cotidiene, iar când aceasta se schimbă, se schimbă şi sărbătorescul. Sărbătorile rămân însă o formă de «piua», doar că în alt joc. Iar tranziţia tocmai asta a însemnat: schimbarea regulilor de joc“, explica sociologul.

Cum facem faţă presiunilor sociale?

Începem să trăim în atmosfera Crăciunului încă din octombrie, când spiritul de sărbători se instalează în supermarketuri şi la TV, dar prin oferte variate. Oricât ar emoţiona pe unii zurgălăii şi beteala înşirată printre raioane, alţii resimt un puternic sentiment de inadecvare, când afară sunt 20 de grade, iar în magazine răsună colindele. Apoi, imaginea feerică cu care e mediatizat Crăciunul îi determină pe cei care trec printr-o perioadă tristă să se gândească mai adânc la nefericirile lor. Cum reacţionăm în faţa presiunilor sociale şi ale standardelor de tot felul? În cazul cumpărăturilor, prescripţia psihologilor e simplă: e nevoie doar să ne reamintim că noi trebuie să alegem ce ne face cu adevărat plăcere şi să fim îngăduitori cu consecinţele.

 „Cei mai mulţi oameni tind să ia ca atare toate aceste deziderate. E foarte important să nu uităm că avem posibilitatea de a alege. Şi că, oricare ar fi alegerea noastră, ea are consecinţe. Noi decidem pe care vrem să le trăim. Pot să refuz pur şi simplu acea presiune că trebuie să ofer cadouri, fiindcă aşa se întâmplă în grupul de prieteni. Cineva poate o să se supere, altcineva o să spună că sunt atipic. Dar consecinţe or să fie şi asupra mea dacă le iau şi le pun pe umerii mei. Pentru că pot să fiu stresat să alerg după cadouri sau n-o să mai am bani. Important e să ne dăm seama că suntem adulţi şi că noi alegem cum dorim să trăim“, explică psihologul Bogdana Bursuc.

Depresia de sărbători: „E important să ne validăm durerea“

Prezentată obsesiv la televizor, fericirea din reclame de Sărbători – cupluri fericite, copii extraordinari, cadouri sofisticate –, care poate nu corespunde cu realitatea din casă, e o povară în plus mai ales pentru persoanele care au trecut printr-o pierdere în familie sau sunt singure în perioada asta. Poate duce la depresie, spun specialiştii. Recomandarea lor e să înţelegem mai bine trăirile care ne copleşesc şi, din când în când, să lăsăm televizorul pentru o plimbare în parc.

Vorbim, an de an, despre stresul pe care îl produc cumpărăturile în această perioadă, despre agitaţia pentru alegerea cadoului perfect, dar rămânem mereu în aceeaşi paradigmă – tot a cadourilor. Putem să fim inventivi Crăciunul ăsta. Să alegem, de exemplu, să nu oferim niciun cadou. Şi să găsim alte modalităţi de a ne exprima dragostea pentru cei dragi. Bogdana Bursuc, psiholog

 „Nu trebuie să ne blocăm suferinţa sau emoţiile negative. Dimpotrivă, e important să ne validăm durerea, pentru că ea spune ceva despre o nevoie a noastră. Apoi, să încerc să găsesc modalităţi aproximative de a răspunde la ea. Pentru că, dacă idealul nu există, trebuie să existe variante imperfecte, dar în direcţia nevoii mele, care să se poată conecta la ceva – la natură, la un animal, la nişte vecini. E o formă de a experimenta viaţa mult mai plină decât să stau singur în casă, în faţa televizorului, unde o să văd în buclă reclamele care mă pot întrista şi alte ştiri negative care iarăşi mă influenţează negativ“, recomandă psihologul Bogdana Bursuc.

Cadoul, o formă de dragoste

La polul opus, copiii aşteaptă cu sufletul la gură venirea lui Moş Crăciun, iar bucuria lor de a-şi desface darurile primite le trezeşte nostalgii şi oamenilor mari. Părinţii se străduiesc să le ofere „ce n-au avut ei“, mătuşile se simt bine că au contribuit şi ele cu o bucurie, cei mici jubilează, toată lumea din familie e fericită. Pe moment. Ca în viaţă, ce e mult strică. Pentru că, spun psihologii, generozitatea excesivă poate să aibă consecinţe în felul în care se conturează relaţia părinţi-copii pe viitor.

„E important ca părinţii să nu cadă în capcana cadourilor multe şi scumpe, pentru că, în timp, relaţia lor va fi definită de acest tip de comportament. Din cauza stilului de viaţă extrem de ocupat, ei au nevoie să-şi exprime dragostea şi recurg la varianta unui cadou. E o formă de a se conecta în lipsa conectării. Da, dragostea e o mulţime cu multe elemente şi unul dintre ele e cadoul. Dar ce ar fi ca, într-o zi, să alegem să plecăm mai devreme de la birou ca să petrecem mai mult timp cu copilul nostru? E o modalitate mult mai importantă de a ne arăta afecţiunea. Ceea ce avem nevoie cu adevărat nu sunt obiectele. Nu e rău să ne reamintim din când în când“, explică psihologul.

Idei de cadouri pentru toate buzunarele

Totuşi, dacă sunteţi în pană de idei iarna asta, „Weekend Adevărul“ vă oferă câteva sugestii de cadouri fără mari pretenţii, pentru toate vârstele şi bugetele. Înainte de a intra în magazine, psihologii ne sugerează să facem mai întâi un exerciţiu de memorie şi să ne gândim la ultimele lucruri pe care le-am cumpărat şi dăruit de Crăciun. E vreunul care a avut o însemnătate aparte pentru sănătatea şi bunăstarea celor apropiaţi? Poate fi un pont bun pentru o amintire durabilă. Un studiu american făcut anul trecut de profesorii de la Universitatea de stat din San Francisco (SUA) a arătat că oamenii care au primit cadou o experienţă, fie că e vorba de o simplă escapadă din oraş, au fost mult mai încântaţi decât atunci când au primit un pulover.

Excepţie poate face un pulover tricotat chiar de persoana care-l dăruieşte. Cadourile de tip do it yourself (DIY), adică cele realizate de la zero, cu ajutorul unor accesorii, sunt foarte apreciate pentru că vin la pachet cu o încărcătură emoţională mare. Costul pentru a-l crea constă mai degrabă în timpul investit, însă recunoştinţa primită pentru ceva făcut cu propriile mâini e de nepreţuit. Priviţi, de pildă, brăduţul din imagine. E exemplul bună că, uneori, n-avem nevoie decât de nişte crengi de mesteacăn şi câteva ornamente simple pentru a ne face propriul nostru brad şi a ne oferi un Crăciun neconvenţional.

Idei ingenioase pentru pasionaţii de călătorii

• O trusă de cusut poate fi o idee stranie de cadou, dar foarte utilă la nevoie. E tot ce cauţi atunci când un nasture de la cămaşa preferată stă să pice sau o cusătură se deşiră, fie că eşti într-o călătorie în interes de afaceri sau în vârful muntelui. Sunt obiecte mici, cochete, care încap într-o geantă şi se găsesc în diferite magazine online, dar şi la mercerii. Costă între 17 lei şi 70 de lei, în funcţie de numărul de piese.
• O baterie externă e accesoriul must-have al telefonului când eşti pe drumuri. Preţurile pentru un acumulator cu capacitate mică pornesc de la 15 lei, iar cele care garantează o încărcare rapidă ajung la 300-400 de lei.
• O hartă a lumii răzuibilă, pentru a-ţi aminti cu plăcere de toate locurile în care ai fost, dar şi pentru a-ţi planifica urmatoarele destinaţii. Valorează în jur de 90 de lei.  

O experienţă de neuitat până la Crăciunul viitor

• Escape Room e un joc antrenant de echipă ce are drept scop evadarea dintr-o cameră prin dezlegarea unor enigme. E o distracţie memorabilă, chiar dacă durează o oră şi jumătate. Preţurile încep de la 30 de lei şi variază în funcţie de cât de dificilă vrei să fie evadarea şi de numărul prietenilor adunaţi.
• O plimbare cu Segway, acea bicicletă specială electrică cu auto-echilibru, măcar pentru senzaţia pe care ne-o imaginam în compunerile scrise în copilărie că o vom trăi în 2017, alături de roboţi şi alte maşini SF. Pentru 15 minute cu bicla SF în parc plătiţi 25 de lei.
• Un city break. Două bilete de avion către o capitală europeană sau de tren către un sat transilvănean sunt mereu o idee bună. Agenţiile de voiaj oferă, în această perioadă, carduri de călătorii care valorează de la 150 de euro la 1000 de euro.

Daruri pentru cei mici

• Un aparat foto instant. Ziua de Crăciun va rămâne astfel în amintirea tuturor membrilor familiei prin obiectivul aparatului celui mic. La finalul zilei, după terminarea poziţiilor, fotograful familiei poate să aibă şi prima lui expoziţie în sufragerie. Cel puţin 300 de lei trebuie să plătească Moş Crăciun pentru un Polaroid.
• Cursuri de programare pentru copii. Dacă tot petrec multe ore în faţa calculatorului, ce-ar fi ca timpul investit de cei mici să aibă şi un scop educativ? Un curs de programare în care copiii pot crea pagini web, aplicaţii pentru echipamente mobile sau propriile jocuri, nu doar că le dezvoltă creativitatea şi inteligenţa, dar îi şi pregăteşte pentru viitor. O şedinţă la curs costă în jur de 50
• de lei.  

Şi lista deschisă încă de la începutul articolului poate continua: cizme de ploaie colorate pentru prietenul care nu ratează niciun festival de muzică. Un kit de făcut propriile bijuterii pentru amica pasionată de fashion. O pălărie cochetă bunicii. Un abonament la o revistă independentă care face jurnalism de calitate. Un card de cumpărături la magazinul preferat. O donaţie pentru o cauză nobilă. În fine, o simplă felicitare trimisă prin poştă. Timp petrecut alături de oamenii noştri şi atât.