Beneficiile demonstrate ale rugăciunii: cum ne ajută rugăciunea în viaţa de zi cu zi

Omul se roagă încă de când a fost capabil să contempleze asupra existenţei sale pe acest pământ. Dincolo de controversa existenţei unei forţe spirituale căreia ne încredinţăm speranţele de mai bine şi care veghează asupra muritorului, veşnic motiv de dezbatere între liber cugetători şi credincioşi, studii recente au arătat că rugăciunea are certe beneficii asupra psihicului uman.

Psihologul Clay Routledge subliniază pentru Psychology Today cum efectele benefice ale rugăciunii asupra omului au putut fi evaluate în mod ştiinţific, în cadrul unor cercetări realizate în anii din urmă, studii care au relevat că inclusiv ateii sau persoane care nu au aparţin unei religii anume, practică anumite forme de rugăciune.

„Religia este complicată. Se poate dovedi bună, dar poate avea şi efecte negative asupra sănătăţii psihice, în funcţie de mai multe variabile. Totuşi, există evidenţe ştiinţifice care indică faptul că actul rugăciunii, asociat de regulă cu religia, se poate dovedi benefic pentru individ şi societate“, explică Routledge. Acesta a sintetizat modalităţile în care rugăciunea poate acţiona pozitiv asupra stării de bine a individului, cu efecte reflectate şi la nivel de societate.

1. Rugăciunea ajută la dobândirea autocontrolului

Autocontrolul poate fi asemănat cu un muşchi care oboseşte atunci când este solicitat intens, aşa cum s-a stabilit în urma mai multor experimente. Mai exact, activităţile care impun autocontrol sunt mari consumatoare de energie, psihic şi emoţional, ceea ce face ca deciziile corecte, bune, să fie cu atât mai dificil de luat, cu cât omul trebuie să-şi folosească mai mult autocontrolul. De exemplu, este mult mai probabil să mâncăm haotic, necontrolat, sau să ne ieşim din fire şi să devenim iraţionali atunci când suntem epuizaţi mental, punctează Routledge.

În acelaşi timp, studiile centrate pe autocontrol au demonstrat că rugăciunea ajută la îmbunătăţirea performanţelor care necesită exercitarea autocontrolului. Participanţii care s-au rugat, în cadrul unui astfel de experiment, înainte de a duce la capăt o sarcină extrem de solicitantă mental, au dovedit mult mai mult autocontrol în timpul respectivei activităţi decât cei care nu se rugaseră înainte. Alte studii au demonstrat că rugăciunea poate avea efecte de energizare asupra celor care o practică, dar şi-a dovedit eficienţa şi în reducerea consumului de alcool.

2. Rugăciunea chiar ne face mai buni

Routledge aminteşte de un alt studiu, în care subiecţii au fost supuşi unei experienţe şocante pentru a le creşte gradul de agresivitate. La scurt timp, aceleaşi persoane furibunde au fost îndemnate să se roage pentru binele unor semeni care se confruntau cu probleme grave. Rugăciunea a avut un efect evident de recăpătare a autocontrolului şi a contribuit la reducerea semnificativă a sentimentelor negative.

3. Rugăciunea ne face să iertăm mai uşor

La fel de eficient s-a dovedit actul rugăciunii şi în cazul persoanelor cărora li s-a cerut să se roage pentru un prieten apropiat sau pentru soţ/soţie/iubit/iubită. Aceştia au devenit mult mai dispuşi să ierte greşelile pe care oamenii dragi le făcuseră faţă de ei.

4. Rugăciunea ne sporeşte încrederea în cei din jur

Sentimentele de unitate şi încredere sunt intensificate şi consolidate atunci când oamenii se roagă împreună. Cercetările desfăşurate în acest sens au arătat că rugăciunea ca act social ajută la clădirea unor relaţii mult mai apropiate, propice dezvoltării unor comunităţi mult mai unite.

5. Rugăciunea contracarează efectele negative ale stresului asupra sănătăţii

Persoanele care se roagă şi pentru binele altora sunt mai puţin vulnerabile în faţa efectelor negative ale stresului asupra sănătăţii, inclusiv în cazul stresului indus de confruntarea cu probleme financiare, conform concluziilor unui alt studiu luat în considerare de Routledge. Interesant a fost că rugăciunea s-a dovedit eficientă în reducerea stresului numai atunci când nu a fost centrată pe propria persoană, ci pe binele altui individ. Rugăciunea centrată pe dorinţa de a obţine câştiguri materiale în folos propriu nu a dat rezultate în diminuarea nivelului de stres, ceea ce a dus la concluzia că pentru a obţine beneficii personale în urma rugăciunii, individul trebuie să-şi îndrepte gândul către fericirea şi  bunăstarea altora.