O moştenire pentru generaţii. Imaginile Unirii din 1918 reinterpretate în tehnica foto de acum 100 de ani, expuse la Alba Iulia

Singurele imagini ale Unirii, realizate de Samoilă Mârza la Alba Iulia în 1 decembrie 1918, au fost reinterpretate fotografic cu aceeaşi tehnică numită în epocă „ambrotip” sau „colodiu umed”. Acţiunea inedită a fost pusă în practică de un artist născut în Alba Iulia şi este o componentă a proiectului „100 de chipuri romanesti“, care se va derula la nivel naţional pe parcursul anului 2018.

1 Decembrie 1918, Alba Iulia. Printre cei peste 100.000 de români veniţi în Oraşul Unirii din toate colţurile Transilvaniei se afla şi Samoilă Mârza, un tânăr de 32 de ani, din satul Galtiu, aflat la 11 kilometri de Alba Iulia.

În era selfie, când imortalizăm aproape orice cu ajutorul telefonului mobil, pare greu de crezut că în acea mulţime interminabilă Samoilă Mârza a fost singurul om care avea la el un aparat de fotografiat, unul cu burduf. Cu acesta a realizat imaginile celebre care i-au adus supranumele de „fotograful Unirii“. Imaginea evenimentelor este comprimată în trei instantanee cu mulţimile venite la Marea Adunare Naţională şi două imagini cu tribunele oficiale.

Atât imaginile, cât şi aparatul cu care au fost realizate se păstrează la Alba Iulia, la Muzeul Naţional al Unirii. Importanţa imaginilor este covârşitoare, dată fiind importanţa evenimentului.

Samoilă Mârza, fotograful Unirii 

15 ianuarie 2018, Alba Iulia, Sala Unirii. Fotograful Radu Chindriş, născut în Alba Iulia, stabilit în Bucureşti, îşi amenaja atelierul foto mobil. Nu îşi etala tehnologie video de ultimă generaţie pe care a lăsat-o în studioul din Bucureşti ci echipamente de aceeaşi vârstă cu Unirea. Nici tehnica fotografică la care a apelat nu este de utimă oră, ci cea folosită acum 100 de ani şi cunoscută sub denumirile de „colodiu umed“ şi „ambrotip“.

Radu Chindriş în Sala Unirii

Abia de aici începe pentru artist provocarea propriu-zisă. Sub atenta supraveghere a specialiştilor de la Muzeul Naţional al Unirii, fotograful începe amplul proces de reinterpretare a singurelor imagini ale zilei de 1 decembrie 1918 la Alba Iulia. Este doar prima etapă a proiectului naţional „100 de chipuri româneşti” prin care vor fi promovaţi cei mai spectaculoşi 100 de români ai prezentului. Pentru început, fiecare negativ trebuie transformat în pozitiv, digitalizat cu ajutorul unui scaner de film. Fiecare şedinţă durează între 30-40 de minute. Rezultatul? Fiecare imagine rezultată are o rezoluţie net superioară faţă de original. După ce artistul îi face retuşurile care se impun, imaginea digitală este tipărită pe hârtie din bumbac 100% care va rezista încă cel puţin 100 de ani în patrimoniul Muzeului.

Şi procesul nu se opreşte aici. Reinterpretarea fotografică presupune refotografierea printurilor cu exact aceeaşi tehnică fotografică folosită în timpul Marii Uniri şi obţinerea unor noi clişee de stică. Fiecare negativ lăsat de Samoilă Mârza a fost mărit de la 13X18 centimetri la 40X55 centimetri. Imaginile reinterpretate ce rămân în patrimoniul Muzeului Naţional al Unirii pot fi imagini negative şi pozitive în acelaşi timp, în funcţie de unghiul din care sunt privite. O trimitere subtilă la dualitatea istorică, spun iniţiatorii proiectului.

Scanarea negativelor

Imaginile printate vor fi expuse, în premieră, la Alba Iulia. Evenimentul are loc în 24 ianuarie 2018, de la ora 11:00, în Muzeul Principia, din apropierea Sălii Unirii. În cadrul expoziţiei pot fi văzute şi imagini cu zece reenactori ai Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia,  care întruchipează tot atâtea personalităţi implicate în actul Unirii din 1918. Vorbim de Florian Medrea, Vasile Goldiş, Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Gheorghe Pop de Băseşti, Iosif Jumanca, Aurel Lazăr, Elena Pop, Samoilă Mârza. Sunt personalităţi cheie implicate în organizarea Marii Adunări Naţionale din 1 Decembrie 1918, dar şi în derularea altor evenimente care au pregătit Unirea. Fotografiile au fost realizate tot de Radu Chindriş şi tot în tehnica colodiu umed.

Şedintele foto cu reenactorii de la Alba Iulia

Participanţii la eveniment vor avea ocazia să vadă pe viu ce presupunea o şedinţă foto acum 100 de ani. Fotograful va realiza în cadrul evenimentului o astfel de şedinţă demonstrativă. Evenimentul de la Alba Iulia este sinonim cu lansarea naţională a proiectului „100 de chipuri de româneşti“.

Despre proiect

Componenta centrală a proiectului presupune fotografierea celor mai reprezentativi 100 de români ai momentului. Tehnica folosită pentru a fotografia oamenii prezentului este de o „vârstă“ cu Marea Unire.

În faţa obiectivelor lui Radu Chindriş se vor afla, pe parcursul anului 2018, istorici, academicieni, inventatori, sportivi, artişti, realizatori Tv, etc. Fiecare din cei 100 de români va spune câte două fraze despre importanţa momentului, completate cu prezenţa sa vizuală.

„Beneficiul principal al proiectului, derulat timp de un an de zile, este că generaţiile viitoare vor avea o moştenire vizuală bogată. La încheierea proiectului, în decembrie 2018, vom avea imagini cu cei mai importanţi 100 de români ai momentului, realizate după aceeaşi tehnică cu cele făcute de Samoilă Mârza, în 1 decembrie 1918 la Alba Iulia. Toate chipurile vor fi culese într-un album tipărit, dar care are componente multimedia accesibile cu ajutorul telefonului mobil. Astfel, lăsăm generaţiilor următoare o altă moştenire vizuală unică“, explică iniţiatorii campanei.

Proiectul este derulat de: Fugaşin & Partenerii, Alinda Bănică Business Consultancy, Casa de avocatură Grecu & Asociaţii şi Asociaţia Fabrica de Evenimente.(Articol relizat de Nicu Neag, Sursa imaginilor: proiectul 100 de Chipuri Romanesti)