Ospăţul trădătorilor lui Horea, Cloşca şi Crişan: răsplata oferită din ordinul împăratului de la Viena

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Premierea şi ospăţul trădătorilor conducătorilor Răscoalei au avut loc la Zlatna în 5 februarie 1785/Sursa foto Arhivele Naţionale Alba
Premierea şi ospăţul trădătorilor conducătorilor Răscoalei au avut loc la Zlatna în 5 februarie 1785/Sursa foto Arhivele Naţionale Alba

Românii care au ales „să fraternizeze“ cu căpeteniile armatei austriece pentru prinderea lui Horea, Cloşca şi Crişan au fost recompensaţi în cadrul unei festivităţi publice ce a avut loc la Zlatna, în februarie 1785. Tot aici a fost organizat şi un ospăţ în cinstea trădătorilor.

Ca să pună mâna pe conducătorii Răscoalei iobagilor români din Transilvania, Horea, Cloşca şi Crişan, căpeteniile armatei austriece au apelat la ajutorul ţăranilor români care cunoşteau labrintul Munţilor Apuseni. Ca să fie mai convingători, au pus pe capul lui Horea, Cloşca şi Crişan premii în bani şi au promis eliberarea din iobăgie.

Prietenii lui Horea şi Cloşca, „deghizaţi“ în vânători

Planul pentru prinderea lui Horea şi Cloşca a fost întocmit de brigadierul silvic Anton Meltzer din oraşul Abrud. Tot el a primit sarcina de a-i depista pe „fraţii de cruce ai lui Horea“. De punerea în practică a planului s-au ocupat consăteni ai lui Horea, care au ales calea trădării. Oamenii aveau două calităţi importante: cunoşteau bine munţii şi întreg ţinutul şi puteau să se apropie cu mult curaj de Horea, ca prieteni. Potrivit istoricului Gheorghe Anghel, „echipa de trădători“ a fost formată din fraţii Nutu de 50 de ani şi Ion de 32 de ani, împreună cu Gheorghe, Vasile şi Simion Matieş, cu Simion, Iacob şi Dumitru Neagu şi cu Ştefan Trif.

Răscoala iobagilor

Desen al însemnelor lui Horea, Horea şi Cloşca călare; jos: prinderea lui Horea şi Cloşca, Crişan în profil, insignă din plumb pe care sunt reprezentaţi munţi şi o cruce triplică/Sursa Muzeul Naţional al Unirii

Fiecare a primit câte un paşaport,ca să poată trece nestingheriţi de străjile militare şi promisiunea că vor încasa, la sfârşitul misiunii, 300 de galbeni şi vor scăpa de iobăgie (iobagii nu se bucurau de libertate personală, nici de dreptul de proprietate, şi trăiau ca muncitori  agricoli pe pămînturile stăpânilor n.r.). Horea şi Cloşca au fost prinşi în 27 decembrie 1784.

Crişan, prins prin râvna popii din Cărpiniş
Al treilea cap al Răscoalei, Crişan, a mai rătăcit, deghizat aproape o lună. Totul s-a sfârşit în la 30 ianuarie 1785, tot prin trădare. Numele celor care au luat parte la prinderea lui Crişan sunt, după raportul autorităţilor vremii, următorii: popa Moise, cel care a contribuit mai mult, fiul preotului, Moise cel tânăr, Ion Clisaru din Abrud, Ion, Todor şi gornicul Irimie Soil, Lazăr Latea toţi din Cărpiniş, Todor şi Ion Holobut din Şasa- Lupşa, Todor Momen din Lupşa şi popa Simion din Şasa-Lupşa.

Premierea trădătorilor

Răsplata promisă şi ordonată de împăratul de la Viena pentru cei care au pus umărul la prinderea conducătorilor Răscoalei nu s-a lăsat aşteptată. Din lucrarea lui David Prodan, „Răscoala lui Horea“, volumul II, aflăm că cei şapte ţărani din Apuseni care i-au prins pe Horea şi Cloşca urmau să primească 600 galbeni (n.r. monedă de aur) şi să fie eliberaţi din iobăgie, iar pădurarul responsabil de planul prinderii 100 de galbeni. Premiaţi urmau să fie şi românii care l-au trădat pe Crişan: 30 de galbeni şi o medalie de aur pentru protopopul Iosif Adamovici şi 70 de galbeni pentru cei care s-au ocupat de prinderea lui Crişan. „Dar pentru ca această recompensă să-şi atingă în cel mai înalt grad scopul, se ştie că împărţirea premiilor s-a efectuat cu solemnitatea necesară, în prezenţa mulţimii care se adună obişnuit în zilele de târg“, notează David Prodan.

5 februarie 1785, zi de târg, Zlatna. A fost locul în care autorităţile austriece au organizat premierea trădătorilor, dar şi ospăţul dat în cinstea lor, cu „binecuvântarea“ împăratului de la Viena. Potrivit lui David Prodan, la solemnitate au fost invitaţi protopopi, preoţi, locuitori ai satelor care luaseră parte la Răscoală. Întâlnirea nu a fost lipsită de fast. Pe o masă acoperită cu o cuvertură de preţ erau aşezate trei talgere de argint, în care s-au pus galbenii şi medalia de aur pentru protopopul care s-a „ostenit“ cu prinderea lui Crişan şi şapte diplome de eliberare a ţăranilor din iobăgie. Masa era flancată de amândouă părţile de soldaţi, iar doi funcţionari îi informau pe trecători ce scop are manifestarea. (Foto sus: Casa din Zlatna - renovată - în care a avut loc ”ospăţul trădătorilor”)

Casa din Zlatna

Fură citite mai întâi în faţa poporului, înalte prescripte, traduse în româneşte. Apoi, comisarul gubernial Mihail Brukenthal aduse la cunoştinţă numele tuturor celor care vor fi premiaţi şi după aceea rosti celor adunaţi o cuvântare în limba română. Aici se pot vedea – vorbi el – o pildă grăitoare în ce chip împărătesc se răsplăteşte credinţa către capul Ţării, ascultarea faţă de mai marii ei şi purtarea liniştită. Din răsplăţile în sume aşa de mari care se împart azi, împreună cu eliberarea din iobăgie, pentru prinderea acestor nelegiuiţi, porniţi spre rele, pe care toţi îi cunosc, pot să vadă limpede şi lămurit că înălţatul împărat urăşte păcatul şi fărădelegea şi nu lasă nepedepsiţi pe oamenii nelegiuiţi şi pe făcătorul de rele, pe amăgitorii şi înşelătorii poporului...“, descrie David Prodan.

Ospăţ pentru trădători

Făgădăul (n.r cârciuma) „Kis pipa” din Zlatna, deţinut de un armean, a fost locul în care s-a ţinut ospăţul pentru trădătorii capilor Răscoalei. Tot de la David Prodan aflăm că petrecerea a avut loc într-o cameră lungă şi îngustă, cu padimentul de cărămidă roasă de prea mult umblat de lume. Aici au fost amenajate mese lungi cu câte zece scaune, pe care erau puse coşuri de alun, cu bucăţi de pâine albă şi solniţe de lemn umplute cu sare.

„O slujnică vârstnică aduse două glăji (n.r. sticle) mari de vânars (n.r. ţuică) şi le puse pe cele două mese, îndemnându-i pe iobagi să bea în cinstea împăratului ai cărui oaspeţi erau. Apoi se aduseră două castroane mari cu papricaş, şi se mai puseră pe masă încă două căntoaie pline cu vin şi pahare mari şi groase“, descrie ospăţul Prodan.

Vărul lui Horea, chinuit de păcatul trădării

Se spune că pe unul dintre trădători, Gheorghe Nicola, vărul lui Horea, l-a mustrat conştiinţa chiar în timpul ospăţului şi i-ar fi şoptit lui Popa Moise: „De bună seamă o să cadă blestemul pe noi şi mai ales pe mine pentru păcatul săvârşit vânzând pe Horia, duşmanilor!“ Părintele l-a liniştit spunându-i că „stăpânirile sunt de la Dumnezeu şi cine-i cu stăpânirea cu Dumnezeu este!“

Numai că presimţirea lui Gheorghe Nicola s-a adeverit. Mereu apăsat sub greutatea păcatului săvârşit prin trădarea vărului său Horia a simţit blestemul: doi feciori ai lui s-au stins de moarte năprasnică, iar fiica lui a căzut într-o prăpastie. Nevastă-sa şi-a luat pruncul cel mic ce-l mai aveau şi a plecat în lume. Cum toate se petreceau împotriva lui, şi-a căutat liniştea la mănăstiri. Un prim popas l-a făcut la Prislop. Se spune că părintele de acolo l-ar fi îndrumat spre mănăstirea Cozia, locul unde „să-şi mărturisească din nou marele păcat”. Aici şi-a găsit Gheorghe Nicola şi sfârşitul. Păcurarii transilvăneni care se întâlneau la văratul oilor pe creasta înaltă a Parângului, cunoşteau  un loc acoperit cu lespezi grele de stâncă numit „mormântul călugărului ardelean”.

Condamnaţi la moarte prin zdrobirea cu roata

Conducătorii  Răcoalei au fost aduşi la Alba Iulia şi închişi în temniţele Cetăţii ridicate de austrieci.

Horea şi Cloşca în temniţele Cetăţii din Alba Iulia/Sursa foto Muzeul Naţional al Unirii

Răscoala iobagilor

Cercetarea căpitanilor Răscoalei de către comisia de anchetă austriacă a durat aproape o lună. „Scopul cercetărilor şi a procesului era doar pentru stabilirea cauzelor răscoalei şi a implicaţiilor acesteia, precum şi necesitatea de a se regiza o judecată şi aduse dovezi pentru confirmarea sentinţei deja hotărâte de împăratul de la Viena“, crede David Prodan. În final, au fost condamnaţi la moarte prin zdrobirea cu roata, trupurile lor urmând a fi dezmembrate şi expuse în diferite părţi din Munţii Apuseni, ca exemplu şi avertisment pentru cei care ar mai îndrăzni să se răscoale.

(Articol scris de NICU NEAG)

Citiţi şi:

Un român construieşte Coloana Infinitului din inox în Australia: „Simt în mine dorinţa de a descoperi secretul operei maestrului Constantin Brâncuşi“

Comoara de la Penitenciarul Aiud. 90 de săbii ale generalilor Armatei Regale, îngropate de patru deţinuţi politici

Execuţia lui Horea şi Cloşca pe Dealul Furcilor din Alba Iulia. Cum se practica zdrobirea cu roata, cea mai grea pedeapsă din codul penal austriac

Cum poţi să te cazezi gratuit în Apuseni. Planul mărinimos al cuplului de români care a renunţat definitiv la traiul prosper din oraş pentru viaţa de vis din munţi

Angelica Rozeanu, legenda tenisului de masă: prima campioană mondială din istoria sportului românesc

Drama femeii care stă în cărucior de 25 de ani. S-a vindecat de scleroză multiplă, dar n-are cine s-o ajute să meargă

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite