Principesa Transilvaniei care se temea de muşte şi credea ca sunt vrăjitoare. Pentru ce au fost arse pe rug zeci de femei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Principesa Anna Bornemisza îi era foarte frică de muşte, pe care le asocia cu vrăjitoare
Principesa Anna Bornemisza îi era foarte frică de muşte, pe care le asocia cu vrăjitoare

Soţia penultimului principe al Transilvaniei, Anna Bornemisza, a rămas în istorie ca un personaj feminin cu calităţi deosebite. Istoricii o caracterizează drept o femeie cu un şarm magnetic, o ambiţie indestructibilă, o inteligenţă nativă şi o energie debordantă, pasionată de „magia neagră“.

Viclenia acesteia şi credinţa obsesivă în magia neagră au făcut-o nemuritoare, dar şi temută şi controversată în conştiinţa multor oameni. Anna Bornemisza s-a născut în prima jumătate a secolului al XVII-lea, cel mai probabil în anul 1630. Descindea din cele mai vechi familii de nobili unguri din Transilvania, fiind fiica lui Pal Bornemisza de Berhida şi Petrilin şi a Annei Kendeffy, dar avea şi rude de sânge printre nobilii români.

În vara anului 1653, principesa s-a căsătorit cu Mihai Apafi I (1632-1690), un tânăr de 21 de ani, devenit în 1661, penultimul principe al Transilvaniei. În această calitate, în 1663, Mihai Apafi I i-a dăruit soţiei sale cadoul tradiţional de nuntă, anume cetatea Făgăraşului. Cuplul princiar a locuit mai mult la Făgăraş, dar şi la Dumbrăveni, în condiţiile în care Palatul Princiar de la Alba Iulia, reşedinţa principilor Transilvaniei, a fost distrus de turci şi tătari în timpul marilor invazii din 1658 şi 1662. Deşi a rămas pentru mult timp neutilizată, clădirea de la Alba Iulia nu şi-a pierdut importanţa cuvenită.

Anna Bornemisza a avut o mare influenţă asupra principelui, asupra modului de gândire, asupra deciziilor şi acţiunilor acestuia. Era capabilă să-i dea sfaturi extrem de pertinente în domeniile politicii şi diplomaţiei. A împărtăşit cu partenerul ei şi o parte din pasiuni. Îl însoţea adesea la partidele de vânătoare, iar când nu mergea

principesa transilvania

obişnuia să citească mult. Principesa Apafi a îndrăgit, de asemenea, scrisul, muzica şi arta. La castelul familiei din Iernut avea o bibliotecă particulară, păstrată în inventarele familiei princiare a Transilvaniei din perioada 1671-1676, cu nu mai puţin de 104 volume. Cu toate că a fost o iubitoare de lectură, timpul exagerat rezervat cititului de către soţul său, care îl sustrăgea de la alte obligaţii, cât şi obsesia acestuia, neînţeleasă şi văzută ca o pierdere de vreme, pentru reparatul orologiilor, care „stăteau rânduite peste tot în casa lui”, au dus la dese discuţii şi scandaluri între cei doi. Potrivit cronicarului de curte Mihai Cserei, Anna Bornemisza „... nu-şi mai lua gura de pe bărbatul său ci şi ziua şi noaptea îl toca la urechi”. Îi reproşa inclusiv faptul că nu este asemenea înaintaşilor săi care au „câştigat prin războaie glorie şi averi mari”.

Anna Bornemisza a dezvoltat la Făgăraş reţeaua de şcoli de la sate, punând accentul pe învăţământul în limba maternă şi pe educaţia fetelor. A fost însă şi extrem de autoritară, mercantilă, capricioasă şi mândră. Ca stăpână a cetăţii Făgăraş, în 1675, a impus măsuri severe împotriva indisciplinei, inclusiv pedepse cu moartea. Lovită de demenţă, o boală pe care se pare că o avea într-o formă uşoară încă din adolescenţă, soţia principelui Mihai Apafi I al Transilvaniei a căzut la pat, rămânând o bună parte de timp în camera ei împodobită cu obiecte de mare valoare şi zugrăveli scumpe. Pentru tămăduirea principesei au fost aduşi cei mai pricepuţi terapeuţi din Ardeal.

În „tulburarea sa la cap” s-a văzut opera vrăjitoarelor. Mania ei era legată, în mare parte, de o teamă exagerată de muşte, pe care le lua drept vrăjitoare venite să-i facă rău. Era suficient să vadă o muscă şi era cuprinsă de panică. Se ascundea sub pat, după sobă sau se urca în podul palatului doar pentru a scăpa de ele. Dacă vedea vreo muscă pe masă, punea să fie schimbate imediat tacâmurile. „Uneori plângea cu suspine şi spunea că nu poate scăpa de ele cu niciun chip, alteori râdea nefiresc de tare şi spunea că le-a biruit”. Obsesia că cineva lucrează împotriva ei prin vrăji avea, se zice, rădăcini în multele încercări prin care a trecut pentru a deveni mamă. Principesa şi soţul ei au avut mai mulţi copii, dintre care numai unul a ajuns la vârsta maturităţii, Mihai Apafi II, ultimul principe al Transilvaniei, ceilalţi murind la vârste foarte fragede.

Bănuite că au luat minţile soţiei principelui Mihai Apafi I, mai multe femei au fost interogate, învinuite şi schingiuite. A fost momentul în care s-au aprins ruguri în toată Transilvania, începând o vânătoare frenetică de vrăjitoare, călăii curţii devenind mai „harnici” ca niciodată. În capitala principatului, Alba Iulia, execuţiile au fost atât de numeroase încât nici iarna nu se risipea mirosul de mortăciune. Romancierul Mihail Diaconescu descria plastic că, „toată suflarea Ardealului ştia că la Alba diavolii stăpânesc oraşul fără nicio oprelişte”. Cel mai legendar caz de vrăjitorie a fost cel al Ilenei Lenart din Dej, vestită pentru farmecele sale. Au fost osândite şi femei care nu au avut de-a face cu practicarea magiei negre, dar care au îndrăznit să vorbească sau să glumească pe seama bolii principesei. Aşa s-a întâmplat cu o săsoaică tânără, necăsătorită, de la Sebeş şi cu Maria Ásztálos, o catolică cu doi copii, adusă pentru a fi judecată la Alba Iulia tocmai de la Reghin. Condamnările de o cumplită cruzime au adus, la acea vreme, printre locuitorii oraşului, multă îngrijorare, spaimă, ură şi nevoia adâncă de răzbunare.

Anna Bornemisza a murit la 3 august 1688. Trupul ei a fost zidit în sacristia bisericii din Mălâncrav (actualul judeţ Sibiu), ctitorie a familiei. Aici a rămas în total anonimat până în anul 1942, când osemintele sale au fost înhumate, alături de ale lui Mihai Apafi I, în Biserica Reformată din Cluj. (Sursa: Proiect Memoria Urbis, „Alba Iulia - o istorie în imagini a oraşului prin străzile şi monumentele sale”)

Citiţi şi:

Confesiunea unui criminal. A recunoscut faptele şi spune, fără nicio remuşcare, că regretă ce s-a întâmplat

Moartea stupidă a unui bărbat care mergea liniştit pe bicicletă. Un şofer a deschis brusc uşa în faţa sa

Mari personalităţi ale lumii cu origini româneşti. Ce actori, politicieni şi muzicieni au legături cu România 

Primul ”pool park” cu tobogane de zeci de metri lungime din Alba va fi realizat de o firmă privată

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite