Ce este sindromul de apnee în somn şi ce pot face medicii
0
Foarte mulţi oameni se confruntă cu problema somnului. În timp ce unii nu pot dormi noaptea, alţii ar sta toată ziua în pat. Ce este apneea în somn ne spun medicii Otilia Ţigănaş şi Oana Goidescu.
Despre apnee în somn (SAS) medicul Oana Goidescu spune că este sigur o lipsă a respiraţiei. Adică, în timpul somnului, respiraţia se opreşte de un număr variabil de ori, cu durata de la 10 secunde la… uneori peste un minut.
„Creierul e trezit şi trece respiraţia de pe automat, pe manual. Şi face chestia asta de zeci de ori pe oră, de sute de ori pe noapte. La modul conştient, tu nu ştii despre asta. Dacă din 8 ore alocate somnului creierul a pierdut o bună parte doar cu pornitul respiraţiei…, timpul efectiv de somn şi calitatea lui sunt pe butuci. Odată cu creierul, suferă şi celelalte organe ţinute în alarma de luptă. Inima e biciuită de la bradicardie la tahicardie. De la prea lent, la prea vioi. Oxigenul n-ajunge, iar fără oxigen nu merge nimic. Hormonii suferă şi ei. Creşte riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral, diabet. Dacă la sindromul metabolic, (ăla poreclit de nemţi “cvartetul morţii”) mai pui şi “apneea de somn”, obţii sindrom „Z” şi speranţa de viaţă a individului o ia uşor în jos”, spune medicul.
Aceasta mai adaugă că deşi recunoscută de statul român ca boală, deşi de anul acesta diagnosticul intră la spitalizarea de zi, deşi e în legislaţia pentru permise auto, tratamentul apneei în somn nu este decontat deloc.
Otilia Ţigănaş ne spune pe blogul personal ce poate face medicul de familie spre uşurarea somnului. „Să îşi amintească sau să ştie documentat, (printre alte mii de obligaţii!), că SAS există. Că bolile somnului sunt grave şi subdiagnosticate. Că se pot trata spectaculos! Deci, poate să reprogrameze orice pacient venit la cabinet cu „diverse” (dar care are risc de SAS). Să-l invite în altă zi, cu timp alocat evaluării lui de prim contact. Să facă screening. Să aplice chestionarul STOP BANG, de exemplu. Există şi aplicaţia telefonică Help!snoring. Este extrem de utilă, e pentru Android sau IPhone, se găseşte pe Google play sau apps.
Anamneza din afara chestionarului e lunguţă. Antecedente patologice: fumat, mediu de lucru, simptome, iar aici intervine o lista lungă: cefalee matinală, gură uscată, tulburări de atenţie şi memorie, nervozitate, tulburări de libidou, nicturie. Apoi examenul clinic, măsurători, integrarea informaţiilor. De aceea se cere, repet, o vizită distinctă pentru această problemă – a somnului. Nu merge între două reţete compensate, cu alţi zece afară nervoşi că a căzut sistemul, sau că s-a golit tonerul. Că, pân` la urmă, din apnee de somn începi să faci „apnee de veghe cu porniri criminale”.
Ce mai poate să facă medicul de familie?
Examinarea axată pe somn să o facă – dacă se poate – cu partenerii de cuplu, invitaţi împreună. Astfel se obţin informaţii anamnestice mai valoroase. Partenerul sforăie? Se sufocă? Hârcăie-n somn?
Să trimită la somnolog. Apneea se găseşte în lista cu spitalizări de o zi, începând cu anul acesta, conform Ordinul nr. 377/763/2016 . Dar!! Să trimită nu înainte de a se informa (de dragul pacientului) unde anume în zona voastră există laborator de somnologie. Lista somnologilor se găseşte pe net şi pe site-ul Societăţii Române de Pneumologie.
Să-i transmită somnologului tot trecutul şi prezentul patologic al pacientului. Detaliat. Pentru a nu lăsa somnologul să bată pasul pe loc, spre obţinerea de informaţii care deja există.
Ce-o să facă somnologul?
„Pentru început o poligrafie. Adică o să dormi cu un aparat pe piept, legat de tine printr-o centură toracică şi/sau abdominala, cu un pulsoximetru, o canulă/termistor nazal, senzor de mişcare şi de sforăit. Ce-o să vadă el? A două zi o să descarce înregistrarea într-un program şi o să vadă câte pauze de respiraţie ai făcut, cât de lungi au fost ele, până unde a scăzut saturaţia de oxigen în sânge, cum ţi-ai maltratat inima, cum şi cât ai sforăit, în ce poziţie faci toate chestiile astea. Că sunt unii care le fac numai pe spate, de exemplu. Traseul înregistrat de aparat la poligrafie, trebuie citit şi validat de medic. Obligatoriu. El, aparatul, nu îţi dă concluziile”, descrie Oana Goidescu.
Medicul mai spune că urmează o polisomnografie. „Adică o investigaţie complexă, într-un laborator de somn, în care o să dormi având monitorizate: electroencefalograma, electrooculograma, electromiograma mentonieră, electrocardiograma. Astea pe lângă cele de mai sus. În plus, poţi să faci mai multe investigaţii şi să pui mai mulţi senzori… depinde de boala bănuită la pacient”.
Aceasta explică că pacientul va auzi de la medic o chestie care se cheamă „igiena somnului”.
„Adică, va trebui să înveţi să dormi sănătos: să te culci şi te scoli cam la aceeaşi oră, cam în aceleaşi condiţii. O să afli că îndopatul cu mâncare şi alcool înainte de somn, e câh. Ca fumatul, în general! Să nu te miri când o să-ţi spună că patul e numai pentru dormit şi sex. S-a zis cu TV-ul, mâncatul în pat, laptopul pe genunchi, sau alte chestii în dormitor. Celor cu apnee poziţională, o să li se spună să evite dormitul pe partea aia unde fac bubă”.
De la somnolog, trebuie revenit la medicul de familie cu rezultatele şi nevoia (eventuală) a altor examinări de specialitate.
„La ORL, că-s destule cauze orelistice care pot da apnee. Dacă amigdalele tale sunt super tandre şi vor să se pupe între ele, eventual şi cu omuşorul… Dacă mandibula ta e cam înapoi şi nasul cam strâmb… dacă… vezi că omul ăla de la ORL are multe de spus, şi te poate ajuta!
La nutriţionist. Ţi-am spus deja că apneea apare la modelele lui Rubens, mai ales. Adică poţi să subţiezi gâtul odată cu burtica. Chestia e că slăbitul după ureche sau după net, e păgubos. O să dai jos 4 kile în două săptămâni, vreo 2 în următoarele două, o să fii mândru de tine ca un păun în perioadă de împerechere, iar apoi o să semeni cu o curcă plouată când o să constaţi că recuperezi 10 kile în următoarea luna. Lasă doctorul să te ajute! Ştie el cum să slăbeşti fără să faci efect de yo-yo. Şi-ţi scade şi riscul cardio-vascular, ca şi pe cel de diabet.
La cardiolog şi diabetolog, pentru că… vezi complicaţiile apneei. Iar în funcţie de ce mai ai, şi pe la alţii”, încheie medicul.
Vă mai recomandăm: Cum trebuie să procedăm atunci când am fost muşcaţi de căpuşe. Medic: „Este puţin probabil să faci boala Lyme“
Alimente pentru diabetici: ce să mănânci ca să ţii boala în frâu
Se încarcă comentariile...
