Otravă donată Bacăului. Primăria vrea să-i înapoieze halda de fosfogips miliardarului Ioan Nicolae

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ioan Nicolae a donat Bacăului un munte de fosfogips, pentru a cărui ecologizare s-ar putea cheltui, de la buget, milioane de euro FOTO Mircea Merticariu
Ioan Nicolae a donat Bacăului un munte de fosfogips, pentru a cărui ecologizare s-ar putea cheltui, de la buget, milioane de euro FOTO Mircea Merticariu

În urmă cu trei ani, în ianuarie 2012, societatea Amurco a dăruit Bacăului 6,2 hectare de teren pe care se află un munte de fosfogips, praf uşor radioactiv. Atunci exista promisiunea accesării unor fonduri europene, pentru ecologizare şi realizarea unui parc, dar acum a apărut riscul ca băcăuanii să suporte pentru acestă decizie costuri de milioane de euro.

Primăria Bacău riscă să cheltuie milioane de euro pentru ecologizarea haldei de fosfogips, rezultată din activitatea societăţii CIC, devenită ulterior Amurco. În luna ianuarie 2002, fără să pună alte condiţii, aleşii locali băcăuani au acceptat actul de donaţie prin care 62.185 de metri dar şi clădirile şi anexele de pe strada Chimiei, numărul 1, de pe „Platforma Amurco“, intrau în patrimoniul municipiului Bacău.

Atunci, în timpul Uniunii Social Liberale exista promisiunea unor demersuri pentru finanţarea unui proiect de ecologizare a muntelui de fosfogips. Una dintre variante era ca fosfogipsul să fie acoperit cu mâl provenit din decolmatarea Insulei de Agrement. De trei ani s-a tot aşteptat ca să fie semnat contractul de finanţare „Decontaminarea haldei de fosfogips din Bacău" cu Ministerul Mediului. Cheltuielile rezultate de accesarea fondurilor nerambursabile, cofinanţarea locală necesară dar şi alte sume neeligibile urmau să fie suportate integral de societatea băcăuană. Pentru ecologizarea muntelui de fosfogips, autorităţile au încercat să obţină finanţare prin Axa 2, a Programului Operaţional Sectorial de Mediu. După trei ani de la hotărârea Consiliului Local Bacău, de acceptare a donaţiei, nu s-a mai întâmplat nimic. „Vom încerca să revocăm acea hotărâre de Consiliu Local, în care am acceptat să primim halda de fosfogips, fără să punem alte condiţii“, a precizat secretarul municipiului Bacău, Ovidiu Popovici.


Varianta inventatorului Nicolae Constantinescu

Nicolae Constantinescu, care s-a făcut cunoscut prin câteva invenţii, care au la bază praful de fosfogips, încearcă de câţiva ani să preia întreg muntele. Băcăuanul afirmă că are posibilitatea tehnică pentru a folosi acest praf, fără a fi dăunător populaţiei, la producerea de pavele, asfalt dar şi suplimente de îngrăşăminte pentru agricultură. „Vreau să preiau eu muntele de fosfogips, cu tot cu obligaţiile de mediu, deoarece, printr-o producţie masivă aş putea să folosesc tot praful în 6-7 ani“, a spus Nicolae Constantinescu.

Halda de fosfogips din Bacău ocupă o suprafaţă totală de 16 hectare. Cantitatea cea mai mare este depozitată pe cele 6 hectare, care au fost donate Bacăului, iar restul suprafeţei aparţinea deja domeniului public. Potrivit unor estimări, aici sunt depozitate peste 6 milioane de tone de fosfogips, praf uşor radioactiv, fără impact major asupra populaţiei. 

Bacău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite