Când a picat Crăciunul în ziua de Paşte: obicei inedit din Maramureş
0Un obicei mai puţin cunoscut din Maramureş, care are loc în ziua de Paşte, se referă la plecarea în fugă de la biserică, după ce bucatele au fost sfinţite de către preot. Potrivit istoricilor, acest obicei are legătură cu manifestarea bucuriei învierii lui Iisus. De aici şi până la jocul de cuvinte care a creat confuzia nu a mai fost decât un pas.
Mai există două localităţi din Maramureş, Petrova şi Bârsana, unde se mai păstreză obiceiul ca, imediat după sfinţirea bucatelor din ziua de Paşte, credincioşii, cu traistele în mână pline cu bucatele sfinţite, să o ia la fugă spre sat, într-un adevărat cros popular. Rădăcinile acestui obicei nu se cunosc cu exactitate, însă se crede că are legătură cu manifestarea bucuriei legate de învierea lui Iisus.
”În momentul în care preotul zice de trei ori <Hristos a înviat>, lumea răspunde <Adevărat a înviat> şi se consideră practica sfinţirii păştilor încheiată, atunci lumea o porneşte în fugă. Restul sătenilor stau la anumite puncte stabilite ca linii de sosire ce pot fi anumite bifurcaţii de drum sau zone de delimitare a localităţilor. Cel care soseşte primul primeşte toată toată cinstea şi toată mândria”, explică profesorul Ilie Gherhşe, doctor în istorie.
De la fuga pe jos, la fuga călare, cu bicicleta şi cu maşina
Evoluţia acestui obicei este şi mai interesantă, pentru că, mai arată istoricul, în graba lor, sătenii au început să se folosească de mijloace de transport, astfel că în trecut, pentru a se asigura că primesc toate felicitările şi cinstirea sătenilor, unii dintre ”concurenţi” porneau călare spre punctul de sosire. Însă cu timpul, mijloacele de transport s-au modernizat. ”După apariţia bicicletelor, au început să se folosească de ele şi uneori ajungeau chiar în faţa călăreţilor, pentru că se strecurau mai uşor cu bicicletele. După apariţia maşinilor, competiţia se dă între maşini, pentru că sunt câţiva kilometri de la biserică şi până în partea de jos a satului. Acum aşteptăm elicopterele”, a mai spus Ilie Gherheş, glumind.
Momentul amuzant în care a picat Crăciunul în ziua de Paşte
Momentul care a rămas în istoria localităţii Petrova este cel în care cineva s-a gândit să facă o glumă şi a închis poarta curţii bisericii, iar oamenii s-au înghesuit şi s-au călcat în picioare. ”Atunci au căzut unii peste alţii. Un sătean pe care în chema Crăciun era mai în faţă, iar când lumea s-a îmbulzit, a căzut. Sigur că omul a avut de suferit după ce mulţimea a căzut peste el, dar momentul a fost speculat de săteni şi s-a folosit semnifiaţia numei lui, aşa că a rămas în sat zicala că <a picat Crăciunul în ziua de Paşte>. Sigur că e o glumă, dar sătenii şi acum, când exprimă un non-sens, spun că <eşti ca şi Crăciun în ziua de Paşte>.
Istoricul mai arată că sfinţirea bucatelor la biserică este un obicei extrem de frumos, unde toată lumea îmbracă costumul popular. De asemenea, bucatele se duc în traistă şi se acoperă cu un ştergar lucrat maual. ”Traistele sunt încărcate, pline cu toate bunătăţile din care nu lipseşte şunca de porc - ceea ce contravine obiceiului iudaic - şi sticla de vin, care se desface şi se pune în ea pască sfinţită, pentru a fi sfinţit şi vinul, pentru că de acolo provine euharistia, de la pâine şi de la vin”, mai explică profesorul Ilie Gherheş. El mai arată că fiecare gospodină îşi arată măiestria în arta culinară prin pasca pe care o duce la sfinţit. ”Nu trebuie să fie doar împistrită - cum se zice - cu motivele acelea religioase, ci se analizează şi cât este de crescută şi de aspectuoasă. În plus e o competiţie şi e realmente o expoziţie de port popular”, mai spune el. E ocazia cu care gospodinele trag cu ochiul la relizarea vecinelor în materie de ştergare, cămăşi, obiectele de îmbrăcăminte din portul popular şi cam tot ce au muncit femeile peste iarnă.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
