FC Transylvania, echipa de fotbal ardelenească din Dublin. Cum a apărut formaţia alcătuită 100% din români

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La mii de kilometri de România, tocmai în Dublin o echipă de fotbal rezistă de mai bine de 15 ani. Aceasta a fost pusă pe picioare de un bistriţean mutat în Irlanda în 1996 şi poartă numele ţinuturilor natale, „Transylvania”.

După povestea de viaţă a lui Dan Galben Frim, un bistriţean de 58 de ani din comuna Feldru, se poate scrie cu uşurinţă un roman. Imediat după Revoluţie, pe când avea doar 30 de ani, şi-a luat lumea în cap şi a mers în Germania, bazându-se pe faptul că cunoştea destul de bine limba germană, mama sa fiind săsoaică. 

A petrecut 5 ani în Germania, după care a ajuns, în 1995, tocmai în New York. Un an mai târziu a părăsit însă America, nereuşind să se acomodeze cu stilul de viaţă. Ajunge în Anglia, unde petrece doar trei luni de zile, asta pentru că nu reuşea să îşi găsească o slujbă.

Acolo însă întâlneşte un irlandez, care îi propune să îşi încerce norocul în Dublin. Cu spiritul de aventură în sânge, bistriţeanul nu stă pe gânduri şi se mută în 1996 în Dublin, acolo unde îl găsim şi astăzi. 

Dan Galben Frim este căsătorit, are 4 copii şi lucrează din anul 2000 la compania de transport public din Dublin, fiind şofer de autobuz. 

Mutat la aproape 4000 de kilometri de Feldrul natal, Dan Galben Frim nu îşi abandonează marea pasiunea: fotbalul. Această pasiune l-a urmărit oriunde a trăit: în Bistriţa a jucat fotbal la echipele locale, iar în Germania a urmărit „balonul” preţ de 5 ani. 

În 1998, bistriţeanul înfiinţează prima echipa de fotbal compusă din români

Fotbalul se pare că l-a urmărit şi în Irlanda, unde a pus bazele primei echipe de fotbal compusă exclusiv din români. Asta se întâmpla în anul 1998, la nici doi ani de la stabilirea sa în Dublin, acolo unde şi-a dus şi familia, dar şi mare parte din prieteni. Din prima echipă de fotbal a făcut parte Dan Galben, dar şi fiul său Daniel, care pe atunci avea doar 17-18 ani. 

„ Practic, noi ne-am format după ce ne-am întâlnit într-un parc şi am zis: << hai să formăm o echipă>>,  pentru că ne place sportul şi fotbalul. Această echipă nu s-a format în modul clasic, cu jucători cumpăraţi şi alte nebunii. Ne-am întâlnit mai mulţi cu talent, cu dorinţă de joc şi cu dragoste pentru fotbal, aşa s-a născut echipa”, precizează Dan Galben Frim. 

Echipa era formată din jucători veniţi din toate colţurile Ardealului, aşa că numele „FC Transylvania” a venit parcă natural. Regulile respectate cu sfinţenie de jucători au fost şi ele inspirate din trăsăturile de caracter ale ardeleanului. 

image


Dan Galben Frim (mijloc ochelari de soare), alături de alţi membri ai echipei FOTO: Arhivă personală 

„Ne-am propus să jucăm fair-play şi nu ne înjurăm de părinţi. Dacă îţi place sportul vii, dacă nu, nu vii să-ţi cauţi duşmani. Aici vii să îţi cauţi prieteni. La noi funcţionează şi în ziua de astăzi acest comportament sportiv”, explică bistriţeanul. 

Cel care a susţinut echipa de români din toate punctele de vedere, înclusiv financiar a fost Dan Galben. Acesta îşi aminteşte că a îndeplinit toate rolurile posibile în această echipă: a fost fondator, căpitan, jucător, preparator sportiv, finanţator şi chiar şi şofer. 

„Ne susţinem singuri, ne autofinanţăm, mai avem şi sponsori mai micuţi, dar în principal funcţionăm fără ajutor”, precizează Dan Galben.

De la o echipă..la un club cu 120 de jucători

Dan Galben Frim a început timid, cu jucători de o echipă. În timp, numărul mare de români care îşi căutau norocul în Irlanda şi mai ales în Dublin a dezvoltat şi clubul pus pe picioare de bistriţean.

Aşa se face că acum Dan Galben are parte de nu mai puţin de 120 de jucători, toţi români stabiliţi în capitala Irlandei. Printre echipe se numără şi una formată din jucători care au peste 35 de ani, dar şi mai multe echipe de juniori.

A scăzut şi media de vârstă a jucătorilor, majoritatea având în jur de 28 de ani. Întrebat câţi ani are cel mai în vârstă jucător, Dan Galben spune:

„Păi eu sunt cel mai în vârstă jucător, mai sporadic aşa, pentru că nu mai prea joc din 2005. Acum ajut echipa din afară mai mult”.

Bistriţeanul are planuri mari pentru „Transylvania”, având de gând ca anul viitor să pună pe picioare o şcoală de fotbal. Singurul său regret este faptul că nu reuşeşte să transforme FC Transylvania într-o echipă de Liga 1. 

Momentan, echipele pe care le coordonează Dan Galben Frim joacă în liga a doua. Motivul pentru care Dan Galben nu a reuşit să ajungă în prima ligă nu ţine de o eventuală lipsă de talent a jucătorilor, fie şi ei amatori, ci mai degrabă de raţiuni financiare. Pentru a putea fi acceptat în prima ligă a irlandezilor, echipele trebuie să aibă propriul teren de joc, iar acesta trebuie să fie unul profesional. Cheltuielile implicate depăşesc cu mult posibilităţile ardelenilor.

Fiul de 16 ani a crescut cu echipa şi duce mai departe pasiunea 

Dacă Daniel, cel cu care Dan Galben a pus bazele echipei a renunţat la fotbal şi s-a reprofilat spre box, celălalt fiu al său de doar 16 ani îi calcă pe urme. A început pregătirea sa în 2014, atunci când s-au pus bazele primelor echipe de juniori. 

image

David (dreapta), unul dintre copiii bistriţeanului duce pasiunea pentru fotbal mai departe Foto: Arhivă personală

Contactul lui David cu fotbalul are însă şi el o istorie, deşi pare greu de crezut. Bistriţeanul îşi aminteşte că mergea cu căruciorul la meciurile de fotbal, iar când David avea doar 2 ani, deja toată echipa îl cunoştea şi se juca cu el. 

„El a crescut cu echipa încă de la doi ani. A fost însă alegerea lui să se facă fotbalist, nu l-am împins de la spate. Alegerea se pare că a fost una inspirată, este unul dintre cei mai buni din echipa under 16”, precizează Dan Galben. 

Locurile natale i-au rămas în suflet 

Deşi este stabilit în Irlanda de aproape 20 de ani, Dan Galben nu a uitat de locurile natale, unde revine de cel puţin trei ori pe an. Aici şi-a pus la punct o gospodărie şi chiar şi o livadă. 

„Eu sunt cel mai patriot, nu doar că vorbesc româna cu mândrie, dar vin acasă de fiecare dată când pot sădesc copaci, particip la toate manifestările locale, vin la vot. Locul meu natal mi-e cel mai drag din lume”, mai spune bistriţeanul.

Mai mult, acesta s-a angajat să organizeze an de an în comuna natală un festival dedicat feldrihanilor răspândiţi în întreaga lume. 

Vă mai recomandăm:

Povestea doamnelor în ghete cu crampoane

Microbistul din Spermezeu şi-a decorat casa în culorile echipei Steaua: „Ce visez noaptea pun în practică a doua zi“

Faimoasa echipă de fotbal Barcelona „în război“ cu o echipă de fotbaliste dintr-o comună bistriţeană. Fetele ar fi copiat sigla Barçei

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite