VIDEO FOTO România, în ţinutul lui Dracula. Bistriţa-Năsăud, între scrisoarea cu litere din sânge, Pasul Tihuţa cel pitoresc şi drumuri împărăteşti
0
La doar câţiva kilometri de Bistriţa se înalţă semeţ Munţii Bârgăului şi ale sale văi, atent sculptate. După 45 de kilometri parcurşi prin Valea Bârgului, îţi captează atenţia un castel. Este elementul prin care Bram Stoker a legat acţiunea romanului său de meleagurile bistriţene. Ţinutul lui Dracula este descris într-un nou reportaj din cea mai frumoasă campanie „Adevărul” - „125 de locuri pentru care iubim România”.
Începem călătoria spre Pasul Tihuţa, sau Borgo Pass, cum e „stipulat” în romanul Dracula al lui Bram Stoker pe un soare dogorâtor. Acum modern şi cu asfalt ca în palmă, drumul naţional 17 pe care îl străbatem nu sugerează nicio clipă că ar data din 1780, când împăratul habsburg Iosif al II-lea, în cea de-a doua vizită făcută în Ardeal, „comandă” realizarea acestui drum care să lege Ardealul de Bucovina.
De altfel, primii locuitori ai localităţii Piatra Fântânele, unde ne-am propus să ajungem, au fost chiar muncitorii de pe Valea Bârgăului care au trudit la acest drum.
Curbe parcă atent desenate ne însoţesc zeci de kilometri până când zărim Hotel Castel Dracula, primul element care ne sugerează faptul că ne aflăm în „ţinutul lui Dracula”.
Cum şi-a făcut loc în localitatea Piatra Fântânele, o zonă unde activitatea principală este exploatarea forestieră, un castel care vine să-l imite pe cel prezentat de către Bram Stoker în cartea sa?
Povestea lui Dracula
Răspunsul ni l-ar putea da, dacă ar fi încă în viaţă, „baronul” Alexandru Misiuga, pionierul turismului draculist din ţară şi membru fondator al Societăţii „Dracula” din Londra şi al Societăţii „Transilvania Dracula”. Acesta a fost cel care a gândit primele schiţe ale castelului, care a avut din start menirea de a atrage turiştii care se aflau în căutarea celui mai cunoscut personaj din literatură şi cinematografie: Dracula.
Povestea castelului a început tot cu ajutorul străinilor. În calitatea sa de şef al Oficiului Judeţean de Turism, Alexandru Misiuga este căutat de un grup de jurnalişti din Statele Unite care îi cer să îi ducă la castelul lui Dracula prezentat în romanul lui Bram Stoker, pentru a-l filma.
La acea vreme, Alexandru Misiuga nu auzise de vreun roman care să se intituleze Dracula şi cu atât mai puţin de autorul său Bram Stoker. Pentru a nu părea neştiutor, „baronul” i-a trimis pe jurnalişti în Pasul Tihuţa, pe muntele Răciţan, care găzduia urmele unui amplasament de tun.
Cu curiozitatea aţâţată bine, baronul Alexandru Misiuga pleacă în căutarea cărţii aceasta fiind de negăsit în anii 1970. O găseşte într-un final tocmai în Bucureşti, răsplătindu-l pe cel care i-o pune la dispoziţie cu două sticle cu ţuică ardelenească.
O citeşte pe nerăsuflate şi pe baza descrierilor din roman face o machetă cu care merge la Ministerul Turismului din acea vreme. După o aşteptare de trei luni proiectul este aprobat, cu mici modificări: castelul nu se poate numi „Dracula”, intrarea nu se face prin cimitir, iar clădirea trebuie să fie una cât de cât normală şi nu cu aspect de ruină cum dorea Misiuga.
În 1983, după o muncă de 6 ani, castelul este în picioare şi-şi primeşte primii clienţi. Doamna Ileana, care lucrează la castel încă de la deschidere, ne spune că „nebuni” după Dracula s-au găsit încă de pe vremea comunismului, hotelul fiind vizitat încă de atunci de turişti din Europa, Statele Unite sau Japonia. Tot de la deschidere, Hotel Castel Dracula este inclus în circuitele turistice, colaborarea cu agenţiile de turism din ţară şi din afară fiind şi acum destul de fructuoasă.
Scrisoarea scrisă cu sânge
Impactul pe care l-a avut castelul, este susţinut şi de numeroasele scrisori pe care le-a primit Alexandru Misiuga de la „draculişti” din toată lumea, una dintre ele venită tocmai din Statele Unite fiind scrisă cu sânge. În 2006, înainte cu doi ani ca baronul să înceteze din viaţa, în faţa hotelului a fost dezvelit bustul lui Bram Stoker, în prezenţa ambasadorului Irlandei, ţara de origine a autorului.
Chiar când admiram priveliştea de la balconul castelului, un grup de turişti spanioli şi-a făcut apariţia, aceştia fiind serviţi încă de la intrare cu „elixirul lui Dracula”, nimic altceva decât ţuică făcută pe meleaguri bistriţene, pe care un sirop de culoare roşie o ajută să se asemene cu sângele contelui.
Minunăţiile zonei, deloc de neglijat sunt puse în valoare de pensiunile ridicate în ultimii ani pe Valea Bârgăului, în ciuda faptului că nu sunt semnalizate şi uneori imposibil de găsit. Acestea oferă în pachetele turistice şi drumeţii pe munte, plimbări pe drumul romanilor sau picnicuri la lacul Colibiţa, care se află la doar câţiva kilometri de Piatra Fântânele.
Hotel Castel Dracula nu face excepţie, adaptându-şi oferta pentru a se plia pe turismul draculist. Astfel, pe lângă drumeţiile pe munte sau picnicuri, se organizează şi degustări din preparatele lui Dracula, vizite la subsolul clădirii unde se află şi sicriul contelui, iar de Halloween totul prinde viaţă, castelul găzduind „Balul Vrăjitoarelor”, spre încântarea turiştilor veniţi din toată lumea pentru acest eveniment.
Din balconul castelului zărim o altă minunăţie „arhitecturală”, ceva mai recentă, o cruce cu o înălţime de 30 de metri, una dintre cele mai înalte din ţară, care păzeşte Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului” din localitatea Piatra Fântânele încă din anul 2010. Mănăstirea se află la doar câţiva paşi de castel, oferind şi ea 20 de locuri de cazare celor care doresc să se reculeagă şi în acelaşi timp să se bucure de peisajele pitoreşti.
Pasul Tihuţa - Bistriţa-Năsăud
Schi la Bistriţa
Tot de la balconul castelului se pot vedea două dintre puţinele pârtii de schi din judeţul Bistriţa-Năsăud. Una dintre ele are o lungime de 821 de metri şi este de dificultate medie, iar cealaltă, de doar 168 de metri, este dedicată începătorilor. Acestea beneficiază de telescaun şi teleschi.
La nici 5 kilometri de Piatra Fântânele se ascunde o altă „bucată” de istorie: drumul romanilor. Primarul comunei Tiha Bârgăului, Vasile Dologa, un izvor de legende şi poveşti ale locului, ne spune că acesta ar fi fost construit cu piatră de apă rotundă de către romani în 260, cu sclavi, la porunca ultimului împărat roman care a stat în Dacia. Acesta ar fi avut un rol strategic, dorindu-se cucerirea părţii de nord a Bucovinei.
Deşi nu este semnalizat corespunzător, turiştilor fiindu-le imposibil să-l găsească fără un ghid al locului, sunt planuri destul de îndrăzneţe cu această bucăţică de istorie. Autorităţile locale vor să profite în viitorul apropiat de încărcătura sa istorică şi chiar să organizeze plimbări cu trăsuri „romane” pe acest drum.
Drumul, care în primă fază se oprea la limita de judeţ, a fost folosit şi întreţinut de-a lungul secolelor, fiind utilizat ca drum comercial. Acesta a fost continuat la porunca împărătesei Maria Tereza în 1760. Drumul a fost continuat prin zona Vârgul Măgurii, Dornişoarei, Munţii Călimani, terminându-se undeva la intrarea în judeţul Neamţ.
Focul comorilor arde din şapte în şapte ani
Legendele locului spun că în apropierea localităţii Piatra Fântânele s-au vânat şi ultimii zimbri ai zonei, care au şi dat numele vârfurilor Zimbrului şi Zimbroaia. De asemenea, la 3 kilometri de Piatra Fântânele, la Frumuşeaua, legendele locale plasează cabana de vânătoare a lui Vlad Ţepeş, unde acesta şi-ar fi ascuns comorile. Potrivit localnicilor, din 7 în 7 ani acolo arde un foc al „comorilor”. Acolo şi-a dorit Alexandru Misiuga să construiască Castelul lui Dracula, pentru a lega romanul de Vlad Ţepeş, însă depărtarea de drumul naţional l-a făcut să renunţe la idee.
Cea mai mare unitate de cazare din zonă este Hotel Castel Dracula, care pune la dispoziţia turiştilor 136 de locuri de cazare, printre acestea numărându-se şi trei apartamente. Preţul unei camere single pe noapte este 155 de lei, a uneia duble 195 de lei, în timp ce un apartament vă scoate din buzunare între 320 de lei şi 380 de lei pe noapte.
Locurile de cazare sunt completate de alte câteva zeci puse la dispoziţie de pensiunile din zonă, unde preţurile variază între 50-60 de lei şi puţin peste 100, în funcţie de condiţii. Din păcate acestea pot fi găsite doar la faţa locului, după câteva discuţii cu localnicii, prezenţa în mediul virtual fiind aproape inexistentă.
Acest lucru ar urma să se schimbe începând de anul viitor când va fi gata centrul de informare turistică din localitatea Mureşenii Bârgăului, care va reuni toate ofertele de cazare şi nu numai din zonă.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
