Ce s-a ales de cursele de cai: atunci şi acum, o comparaţie făcută în Brăila, unde pe vremuri exista unul dintre cele mai mari hipodromuri din România
0Dacă în urmă cu o sută de ani Brăila se mândrea cu unul dintre cele mai mari hipodromuri din ţară, unde cursele de cai erau urmărite de domni spilcuiţi şi doamne şi domnişoare cochete, acum sportul hipic îşi mai face loc doar în întreceri improvizate pe la marginea satelor din judeţ, într-o atmosferă ce miroase a sărăcie, pe fundal de manele.
Cursele de cai încep, totuşi, să recâştige în popularitate. Asta s-a văzut, de exemplu, la tradiţionala întrecere organizată de Bobotează în comuna brăileană Gropeni, aflată la circa 20 kilometri de municipiu. În fiecare an, pe 6 decembrie, după sfinţirea apelor, preotul satului botează caii, stropindu-i cu agheazmă. După aceea, toată suflarea localităţii, dar şi vizitatori veniţi din alte sate şi chiar de la oraş, se mută pe un câmp din apropiere, unde au loc întreceri hipice. Sunt întreceri cu cai şi întreceri cu căruţe. Ce a fost interesant anul acesta ţine de calitatea cailor înscrişi în cursele individuale. Astfel, dacă înainte sătenii se prezentau la start cu caii pe care îi foloseau în mod uzual la muncile câmpului, de data asta au fost înscrise în cursă exemplare de rasă. E vorba de pursânge englez sau cai de sport româneşti, în care proprietarii, câţiva afacerişti din părţile locului, au investit mii de euro.
Mai exact, în cursa de Bobotează de anul acesta, de la Gropeni, s-au întrecut trei exemplare din rasa pursânge englez şi un cal de sport, rasă omologată în România. Câştigător a ieşit un pursânge pe care proprietarul se lăuda că a dat 3.500 de euro.
Cursa s-a ţinut pe câmpul de la marginea satului, pe o pistă improvizată de Primărie, care a făcut o dâră în zăpadă, lată de câţiva metri şi lungă de aproape un kilometru, ca să vadă concurenţii pe unde trebuie să îşi mâne bidiviii. Toţi cei patru cai au fost încălecaţi direct, fără şa, dar călăreţii s-au descurcat fără probleme, dovedind abilităţi înnăscute pentru sportul hipic.
Spectatorii au privit cursa înşiraţi pe marginea şoselei dintre Gropeni şi Tufeşti, cu manele pe fundal. Bărbaţi şi femei stăteau sub o ploaie nefirească pentru luna ianuarie, îmbrăcaţi în haine de zi cu zi, care mai tăcuţi, care mai vocali, încurajându-şi calul favorit, după vocabularul fiecăruia. Câţiva, îmbrăcaţi mai şmecher, trăiau momentul sub tensiunea pariurilor pe care tocmai le făcuseră.
Cam acesta este nivelul spectacolului hipic din zilele noastre, la 20 de kilometri de un oraş unde, în urmă cu o sută de ani, se derulau curse de cai după toate rigorile acestui sport nobil.
Hipodromul din Brăila avea o suprafaţă generoasă şi toate dotările şi facilităţile specifice competiţiilor de gen. Într-o postare fotografică din paginile unei publicaţii din epocă se văd în standurile de pe marginea pistei doamne elegante şi domni la costum şi pălărie, dar şi militari ferchezuiţi.
„Societatea bună a oraşului Brăila a luat parte în număr foarte mare la Cursele ce au avut loc zilele trecute şi la cari au alergat cai de-ai diferiţilor proprietari civili şi militari, stârnind aplauzele tuturor asistenţilor. Cursele de cai din România iau din ce în ce mai mult avânt şi e un semn îmbucurător că şi la Brăila publicul a dat o deosebită atenţiune curselor din anul acesta. Dovadă a acestei atenţiuni e numărul colosal al publicului care a venit să asiste la aceste curse", scria publicaţia respectivă.
Ca legendă foto se preciza, pe aceeaşi pagină: „Fotografia noastră arată tribunele pline de doamne elegante, urmărind cu pasiune peripeţiile luptei".
Hipodromul brăilean a supravieţuit timp de două decenii regimului comunist. La începutul anilor '60 încă se mai organizau curse de cai. Bineînţeles, la vremea respectivă nu se mai punea problema pariurilor care, în perioada interbelică, făceau întrecerile şi mai palpitante.
„Eram copil şi mergeam cu părinţii la astfel de curse. Nu îmi mai amintesc foarte bine cum arăta hipodromul şi alte detalii, dar ştiu că îmi plăcea foarte mult să privesc cum aleargă caii”, ne-a spus brăileanul Constantin Rădulescu. Actualmente inginer constructor, administrator al unei firme cunoscute din domeniul construcţiilor, Rădulescu poate reconstitui dimensiunile fostului hipodrom.
„Se ştie că actualul cartier Hipodrom a fost construit pe amplasamentul fostului hipodrom, de aici şi denumirea sa. Suprafaţa era, aşadar, una foarte generoasă. S-ar putea spune că era unul dintre cele mai mari din România. E păcat că a fost desfiinţat, dar pe de altă parte se poate spune că datorită lui au fost salvate clădirile din centrul istoric al oraşului. Dacă nu ar fi existat posibilitatea construirii unui cartier de blocuri pe locaţia fostului hipodrom, cel mai probabil s-ar fi luat decizia demolorii centrului vechi, aşa cum s-a întâmplat în multe alte oraşe din ţară”, ne-a declarat inginerul Rădulescu.
Citiţi şi
Se încarcă comentariile...
