Cea mai veche uzină a Braşovului, la un pas de colaps. Roman SA nu are niciun contract încheiat în acest an

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Prototipul trimis în Pakistan este destinat transportului echipamentelor speciale ale soldaţilor. FOTOroman.ro
Prototipul trimis în Pakistan este destinat transportului echipamentelor speciale ale soldaţilor. FOTOroman.ro

Roman SA, cea mai mare uzină din istoria Braşovului, nu are niciun contract încheiat în 2018. Compania speră să obţină comenzi din Pakistan. Conducerea uzinei spune că piaţa din România este inaccesibilă din cauza condiţiilor impuse la licitaţii.

Roman SA este în reorganizare judiciară pe trei ani. În ultimii ani producţia a fost 30-50 de unităţi pe an, dar pentru 2018 estimările sunt destul de sumbre, deoarece anul a început fara contracte deja încheiate, ci doar cu negocieri. Mai mult, deşi camioanele produse de Roman sunt competitive ca dotări, dar şi ca preţ, uzina nu are comenzi pe piaţa internă din cauza condiţiilor drastice de la licitaţii.

„Ministerul Apărării a lansat o licitaţie pentru 173 de autovehicule de transport marfă care a exclus din start Roman SA. Concret, se cerea ca firmele participante să fi făcut în ultimii trei ani câteva sute de astfel de maşini, în condiţiile în care armata română nu mai comandase camioane similare dinainte de 2000 şi să aibă o cifră de afaceri de 10 ori mai mare decât Roman SA. Nici măcar în asociere cu Automecanica Mediaş şi o firmă austriacă producătorul român nu a ajuns în etapa finală. Ulterior, fără ca pe site-ul SEAP şi să apară ceva, în presa italiană a apărut ştirea că Iveco a câştigat acest contract. În concluzie, spunem că avem industrie românească, dar practic nu se doreşte o colaborare cu noi“, a declarat Tiberiu Klein, director tehnic Roman Brasov. În cazul acestui contract, câştigătorul licitaţiei a oferit un preţ de 162.000 de euro/vechicul, în condiţiile în care Roman l-ar fi făcut la 144.000 de euro.

Pakistanul poate fi salvarea Roman SA

Roman speră ai aibă succes în Pakistan, mai ales că un camion românesc este la aproximativ jumătate de preţ faţă de unul al producătorilor renumiţi. „În condiţiile în care piaţa internă este aproape inaccesibilă deocamdată, parteneriatele externe sunt baza activităţii şi în acest sens Roman a livrat în Pakistan două prototipuri 6x6 cu motor MAN Euro 3 de 330 şi 430 CP, pentru transportul soldaţilor şi al echipamentelor speciale. Facem prototipuri şi le oferim spre testare. Sperăm să câştigăm şi contracte. În Pakistan avem un partener care ştie ce se cere pe piaţa locală şi sperăm să ajungem pe lista scurtă a furnizorilor. În al doilea semestru ne dorim să fim printre cei care câştigă, în special datorită preţului avantajos şi relaţiilor partenerului nostru“, a mai spus Tiberiu Klein.

Mărirea şi decăderea unui mare colos industrial

Viaţa uzinei „Roman“ a început în anul 1921, când s-a înfiinţat Societatea Romloc, unde se reparau locomotive şi vagoane. De-a lungul anilor, uzina a trecut prin numeroase transformări, de nume, dar şi din punctul de vedere al produselor. În anul 1938, Societatea Romloc a început să fabrice armament şi a devenit o afacere bănoasă. După naţionalizare, în 1953, uzina a fost botezată „Steagul Roşu", iar guvernul de atunci i-a dat o nouă destinaţie: producerea primelor autocamioane româneşti. Primul model, SR 101, a ieşit pe poarta uzinei un an mai târziu. Atunci s-au produs 700 de camioane, iar în 1977 s-a ajuns la o producţie record de 33.000 de maşini pe an.

Şi numărul de angajaţi a crescut vertiginos de la un an la altul. Dacă în 1954 fabrica avea 4.400 de salariaţi, în 1978 s-a ajuns la 26.000. „Steagul Roşu" devenise cea mai mare uzină din Braşov şi un succes peste hotare. Celebrele modele Carpaţi, Bucegi, ROMAN sau DAC aveau mare căutare la export în Ungaria, RDG, Polonia, Statele Unite sau Grecia.

Timp de cinci decenii, „Steagul Roşu“ a fost emblema oraşului. După Revoluţie, însă, a început perioada nefastă. Fabrica a fost rebotezată Roman SA. În 2004, uzina a fost privatizată şi mii de oameni au fost daţi afară. În 2006, fabrica a fost preluată de omul de afaceri Ioan Neculaie. Modul în care a devenit patron este şi acum motiv de scandal. 

În 2004, 80% dintre acţiuni au fost cedate Asociaţiei Pro Roman Braşov, un grup compus din 15 oameni de afaceri care au venit cu un plan pentru revigorarea uzinei. Preşedintele consiliului de administraţie a fost numit Ioan Neculaie, omul de afaceri implicat şi în clubul de fotbal FC Braşov. 

Printr-o mişcare considerată neloială de către restul asociaţilor, Neculaie a preluat toate acţiunile asociaţiei în 2006. Ioan Olaru, preşedintele actual al consiliului de administraţie de la Pro Roman Braşov, l-a dat atunci în judecată pe Neculaie. După opt ani de procese, în 2014, justiţia a decretat definitiv şi irevocabil, revenirea la acţionariatul din 2004. Neculaie a rămas în continuare în acţionariat, dar a pierdut pachetul majoritar.

Uzina Roman mai are acum doar 300 de angajaţi şi este în reorganizare. A supravieţuit în ultimii ani din banii obţinuţi pe camioanele făcute pentru armata Statelor Unite şi livrate către Pentagon. Roman a obţinut aproape 200 de milioane de dolari pe 600 de camioane. Nu a mai reuşit însă să câştige o a doua licitaţie. Ultima dată a înregistrat profit în 2009, respectiv 120.000 de lei. Mai multe active ale fostei uzine, cum ar fi terenuri valoroase, au fost scoase la vânzare pentru a mai recupera din datorii.

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite