Pod construit de Anghel Saligny în Buzău, băgat în conservare. Construcţie nouă ridicată la doi paşi distanţă

Autorităţile au avut mulţi ani la dispoziţie să găsească soluţii pentru redeschiderea traficului rutier pe podul de la Vadu Paşii, creaţie a inginerului Anghel Saligny, dar au decis că mai bine construiesc un al treilea pod, lângă celelalte două existente. Podul vechi va fi conservat, însă doar la calea de rulare, pilonii rămânând la fel de şubrezi.

Construirea unui pod nou, al treilea, în vecinătatea celorlalte două vechi, peste râul Buzău, în zona Vadu Paşii, este soluţia pentru care Consiliul Judeţean a primit aviz de la Ministerul Culturii şi de la Ministerul Transporturilor, prin CFR. 

De fapt, este vorba despre o singură soluţie tehnică acceptată de cele două ministere, care include construirea unui pod nou şi reabilitarea vechiului pod, închis circulaţiei rutiere în urmă cu 12 ani.

”Au fost primite toate avizele şi s-a optat pentru construirea altui pod lângă cel existent în aval. S-a reuşit găsirea unui consens între toţi factorii de decizie, constructor, proiectant, inclusiv Ministerul Culturii pentru obţinerea avizelor necesare şi demararea proiectului”, spune Nicolae Firon, primarul comunei Vadu Paşii.

Costurile investiţiei au fost estimate la 8.000.000 de euro, fonduri asigurate din bugetul judeţean. Termenul de finalizare este de trei ani, însă constructorul intenţionează să termine lucrarea într-un an şi jumătate. 

Zilele trecute au sosit toate avizele din partea ministerelor implicate şi s-a ajuns la o soluţie agreată de toţi factorii responsabili.

Noul pod va fi ridicat la 13 metri în aval de cel vechi. Prin realizarea investiţiei, problema navetiştilor din Vadu Paşii, Săgeata şi chiar Robeasca va fi rezolvată după atâţia ani în care drumul către Buzăul s-a făcut pe o cale ocolitoare. 

Primăria din Vadu Paşii face acum demersuri pentru obţinerea tuturor autorizaţiilor de pe plan local. Lucrările ar putea demara luna viitoare.

Din 2005, de la inundaţii, podul rutier a fost închis definitiv traficului auto şi doar la picior a mai putut fi traversat. Experţii au considerat că podul lui Saligny nu mai poate suporta vehicule grele şi, la capete, au montat parapeţi de beton printre care se putea trece doar cu autoturisme. 

Cei mai afectaţi de restricţionarea traficului auto pe pod sunt cei peste 6.000 de sătenii care locuiesc în trei comune de pe malul stâng al râului Buzău. 

Oamenii parcurg chiar şi 5 kilometri pe jos, pentru a veni la pod, unde se află capătul liniei urbane de autobuz şi maxi-taxi. 

La 12 ani de la interzicerea traficului auto, se vor face intervenţii minime şi la podul vechi, păstrându-se arhitectura. Pilonii rămân însă la fel de vulnerabili în faţa unor viituri foarte puternice. ”Se consolidează, se dă jos cimentul existent, se pune cherestea şi o să fie pentru circulaţie pietonală”, spune primarul din Vadu Paşii.

Istoria podului de la Vadu Paşii

Potrivit istoricului Valeriu Nicolescu, construcţia liniei CFR Buzău Mărăşeşti (90 km.) s-a început în anul 1879, lucrarea, concepută şi realizată de ingineri români, fiind inaugurată la 18/30 octombrie 1881 (la acea dată Anghel Saligny era director adjunct al Serviciului de Poduri şi Şosele).

Tot în anul 1881, atelierul de reparaţii material rulant (înfiinţat în anul 1870) a devenit Depoul Buzău, în 1887 considerat unul dintre cele mai mari din Muntenia.

Între anii 1879-1881, pe traseul liniei Buzău-Mărăşeşti au fost construite şi şase poduri din lemn, reconstruite în anul 1884 din fier, tot sub coordonarea lui Anghel Saligny (inginer şef al Serviciului de Poduri şi Căi Ferate şi apoi şef al Serviciului Docuri). 

Pentru construcţia picioarelor podurilor s-a utilizat articulaţii de plumb la o boltă elipsoidală de zidărie, folosindu-s tuburi metalice de mare diametru, metodă utilizată pentru prima dată la Râmnicu Sărat. Altă noutate, considerată prioritate mondială, a fost folosirea pentru prima dată a betonului armat, iniţial la marile docuri de la Brăila şi Galaţi.

În anul 1946, unul din cele două poduri metalice de cale ferată de la Vadu Paşi a fost transformat în pod rutier (în document cu menţiunea carosabil), lucrare realizată în coordonarea Serviciului Tehnic al Prefecturii, pentru săpături, umpluturi şi terasamente folosindu-se locuitori din Vadu Paşi, Focşenei, Scurteşti, Stănceşti, Săgeata, Găvăneşti, Bobocu şi Cochirleanca .