Idee de business: tânărul care cultivă căpşuni uriaşe. Un fruct are aproape 200 de grame

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un tânăr întreprinzător a pus pe picioare o afacere profitabilă, cultivând căpşuni uriaşe. Parfumatele fructe ajung să atingă uneori greutate unui măr. Soiurile premium, produse la 28 de km de Timişoara, în localitatea Cenei, sunt vândute în supermarket-uri sau direct particularilor.

Deosebit de dulci, cu arome de vanilie şi ananas, soiurile de căpşuni fac furori printre consumatori. O plantă ajunge să producă până la 1,2-1,3 kg în medie de fructe. Adrian Vălcăneanţ, de 33 de ani, a riscat şi a câştigat pariind pe căpşuni. Răsadurile au fost cumpărate din Italia, iar afacerea a început timid în 2011 când a cultivat 1.000 de mp în curtea casei de la ţară pe care o au în proprietate părinţii săi.

Tânărul, absolvent de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale la Timişoara, în 2006,  a lucrat timp de 9 ani în învăţământ, unde a predat ştiinte socio-umane. Deşi era pasionat de ceea ce făcea, iar cursurile ţinute în faţa elevilor îi dădeau energia de zi cu zi a decis să se retragă şi să investească pe cont propriu, convins fiind că ar putea fi o variantă profitabilă.

image

„Am predat la licee din Timişoara, am renunţat din imposibilitate de progres financiar, trebuia să fac ceva cu viaţa mea, nu poti trăi cu 200 de euro. E o afacere mică, de familie, la care ma ajută şi părinţii mei, iar în perioada culesului încă două, trei persoane. Îmi place ceea ce fac, sunt multe satisfacţii atunci când totul iese din mâinile tale. A fost o provocare pentru a mă convinge că pot mai mult. Am investit puţin, în jur de 5.000 de lei, în 2011, când am început afacerea. Pe parcurs am citit, am învăţat şi m-am documentat pentru a îngriji cum se cuvine plantele. Contează foarte mult acest aspect, pentru că altfel dai greş. A fost dificil să adaptezi nişte soiuri aduse din străinătate”, povesteşte tânărul.

image

Fonduri nerambursabile de 40.000 de euro

Începutul a fost greu, însă nu imposibil. Iniţial, a plantat 2.500 de fire sub cerul liber, iar pe parcurs a prins curaj şi a început să mărească suprafaţa. Pentru a face faţă tuturor problemelor din domeniul agricol, Adrian a învătat ca la şcoala agronomie timp de 2-3 ani. Acum el se ocupă de fertilizare, de irigaţii la cultură, plantat, săpat, rărit, îngrijiti cultura, tot ceea ce implică lucrările necesare.

image

„În acest an m-am gândit să extind suprafaţa de cultivare la un hectar şi jumătate. Am accesat în 2016 fonduri europene nerambursabile în valoare de 40.000 de euro, în progeramul „Instalarea tânărului fermier” pentru a continua dezvoltarea. Mă fascinează ceea ce fac şi am zis că e păcat să nu dezvolt”, povesteşte tânărul întreprinzător.

„Mănânci o pâine”

Soiurile pe care le cultivă sunt de lux: Asia, cu fructe foarte dulci şi aromare, Thutop, căpşuni premium, cu aromă de vanilie şi ananas.  După doi ani de la plantare, răsadul atinge maturitatea şi face fructe o signură dată pe an.  Plantele au cicluri de 3 ani, după această perioadă cultura se desfiinţează, se prelucrează solul şi apoi se pun din nou plante. Chiar dacă munceşte din greu, Adrian nu se lasă descurajat. A întâmpinat dificultăţi, dar nu a cedat.

image

„Piaţa se saturează rapid, sunt perioade şi perioade, preţurile sunt mai ridicate la începutul sezonului, apoi producătorii trebuie să scadă preţul ca să nu rămâna cu marfa nevândută.

image

Căpşunile sunt fructe sensibile, nu pot fi păstrate perioade îndelungate. Noi vindem imediat cum am cules pentru că punem accent foarte mult pe calitatea produsului. Altfel nu am avea clienţi, dacă ne-am gândi doar la profit. Da, o astfel de afacere este profitabilă, mănânci o pâine, dar şi munca este pe măsură”, spune Adrian Vălcăneanţ.

Marfa ajunge în hipermarket

Dovada faptului că fructele sunt la mare căutare o reprezintă comenzile cărora abia reuşeşte să le facă faţă. Un important lanţ de hipermarket-uri din România a încheiat contract cu tânărul întreprinzător în 2016 şi preia fructele aromate. La începutul perioadei de recoltare, jumătatea lunii mai, începutul lunii iunie, un kilogram de căpşuni se vinde engros cu 9-10 lei, apoi preţul începe să scadă, până la 8 lei.

image

„Anul trecut, producţie s-a ridicat la 15 tone , cu ajutorul polenizării cu albine neapărat!”, spune tânărul.

De altfel, această metodă joacă un rol deosebit de important în valoarea de piaţă a căpşunilor. Cercetătorii de la Universitatea Gottingen (Germania) au descoperit că în urma polenizării cu ajutorul albinelor (sau bondarilor) fructele obţinute vor avea o fermitate mărita, o culoare roşie mai intensă. De asemenea se obţin recolte şi fructe mai mari. Cercetarea oamenilor de ştiinţă de la Universitatea din Gottingen a fost publicată în luna decembrie 2013 în jurnalul RHS (Royal Horticultural Society).

Soiuri de invidiat

Soiurile de căpşuni pe care le cultivă tânărul sunt dintre cele mai bune: Alba, Roxana, Asia şi Thutop, toate aduse din străinătate. Alba este un soi de căpşuni adaptat la condiţiile climatice continentale, în zonele ploioase fiind recomandată cultivarea în spaţii protejate. Ca puncte forte este caracterizat prin productivitate foarte mare, fructe uniforme, frumoase, cu o aromă plăcută. Un soi adevarat pentru culturile comerciale de căpşuni. Fructele sunt de dimensiuni mari (media peste 25 gr.), cu formă lungă conică, consistenţa este medie, culoarea exterioară este un roşu strălucitor cu o pulpă de culoare roşie.

image

Asia are o productivitate foarte mare, fructele sunt uniforme, frumoase, fiind considerat de specialişti un soi cu adevărat de invidiat. “Dacă vrei să-ţi şochezi vecinii, este ideal, nu ezita să plantezi în grădina ta”, susşin specialiştii.

image

Thutop este răspândit în Europa datorită posibilităţilor nelimitate de cultivare (câmp, spatii protejate, cultură suspendată, ghivece etc.), totodată pentru culturile în sistemul „60 days plants” când fructele se maturizează la 60 zile de la plantare. Când este coaptă în totalitate pulpa fructului este roşie intens, cu dulceaţă şi aciditate mare, foarte aromată.

image

Vă recomandăm şi:

Fata care reface „din rădăcini“ celebra ie românească. Cât costă o bluză ţesută şi cusută din materiale 100% naturale

Fata care a dat cluburile de fiţe din Bucureşti pe munca la ogor: „Am învăţat de la bunicul că-i mare lucru să fii om“

FOTO Povestea tânărului din Olteniţa care face clădirile „să zâmbească”, după ce a renunţat la Politehnică pentru desen

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite