Sfântul Nicolae, povestea îngerului păzitor al copiilor. De unde vine tradiţia ca darurile să fie puse în ghetuţe şi ce semnificaţie are nuieluşa

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Darurile de la Moş Nicolae sunt găsite de copii în ghetuţe Foto:Shutterstock
Darurile de la Moş Nicolae sunt găsite de copii în ghetuţe Foto:Shutterstock

Aşteptat cu nerăbdare de copii în noaptea de 5 decembrie, Moş Nicolae este unul dintre cei mai iubiţi şi mai populari sfinţi ai creştinătăţii. În fiecare an, prichindeii îşi lustruiesc ghetuţele sau cizmuliţele ştiind că Moşul le va lăsa daruri.

Pentru neascultători însă, Moş Nicolae lasă câte o nuieluşă, avertizându-i astfel să îşi asculte părinţii şi bunicii. Tradiţia de a face daruri în această zi îşi are originea în povestea de viaţă a episcopului din Myra-Lichia (pe meleagurile Turciei de astăzi).

Scrierile teologice spun că era o persoană cu o credinţă neţărmurită în Dumnezeu, care a trăit în secolul al IV-lea. În anul 325, Sfântul Nicolae a participat la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, eveniment în cadrul căruia Arie, un preot din Alexandria, a susţinut că Iisus Hristos nu este de aceeaşi natură cu Dumnezeu Tatăl. Deranjat de această afirmaţie, Sfântul Nicolae i-a dat o palmă ereticului, de unde s-a împământenit obiceiul ca cei obraznici să primească o nuieluşă de la Moş Nicolae. 

Lui Nicolae de Myra îi sunt atribuite numeroase fapte bune, dar şi miracole, numele său traducându-se prin „biruitor de popor“. Provenind dintr-o familie înstărită, la moartea părinţilor săi şi-a dăruit întreaga avuţie celor nevoiaşi.

Minunile bătrânelului darnic

„Fiind bun şi darnic, după mutarea sa la cele veşnice a ajutat în chip minunat săracii, printre care şi un tată cu trei fete pe care, din cauza sărăciei, voia să le trimită să se prostitueze. Legenda spune că fetele s-au rugat Sfântului să le ajute şi acesta, drept răspuns, a umplut şosetele fetelor cu galbeni. Banii au fost găsiţi de tată a doua zi“, spune părintele Eugen Tănăsescu.

Sfântul Nicolae le-a dăruit noaptea banii necesari, fiind salvate astfel de la promiscuitate. Le-a aruncat fiecăreia pe geam, într-o noapte, câte un săculeţ de bani. Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghete. De aici este obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghetuţe.

Lecţia dăruirii

„Mi-aş dori foarte mult ca părinţii să poată transmite copiilor, odată cu darul Moşului Nicolae, şi lecţia morală pe care acesta ne-o transmite. Actul dăruirii este doar efectul însuşirii temeinice a virtuţii milosteniei, pornită din iubirea de aproape. Darul nu trebuie să fie unul exclusivist şi egoist, acaparat de interese şi mercantilism, ci trebuie să devină expresia libertăţii practicate în comuniune. Altfel spus, dăruirea este doar prima treaptă a bucuriei sociale de a trăi împreună.  Prin darul făcut nu urmărim satisfacerea unor plăceri de moment ale copilului, căci vom hrăni robia plăcerilor, ci încercăm o lecţie de viaţă: dăruind, vei dobândi“, spune părintele Tănăsescu.

Doina Işfănoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, spune că Sfântul Nicolae simbolizează armonia, prin asocierea cu darurile dulci, având în vedere că am intrat în luna sărbătorilor, când ne dorim să fim mai buni, să ne bucurăm unii pe alţii.

„Fie că vine pe mare, aşa cum se întâmplă în Olanda, sau se strecoară printre case, cum este în România, fiecare percepe venirea Moşului într-un fel caracteristic propriului stilul de viaţă. De obicei, la 6 decembrie, se aduc dulciuri şi fructe. De asemenea, Moş Nicolae aduce şi nuieluşa, pentru a-l avertiza pe micuţ că trebuie să aibă un comportament cât mai aproape de conduitele morale“, explică etnologul Doina Işfănoni.

Trecerea într-un alt univers

Specialistul mai spune că acest lucru înseamnă, din punct de vedere spiritual, un fel de şcoală pe care comunitatea şi familia o realizează asupra prichindeilor. „Acum încep toate preparativele în crescendo. Sunt o sumedenie de avertismente pentru micuţi.Trecem pas cu pas din universul cotidian într-un alt univers, prin intermediul cetelor de colindători şi obiceiurilor din această vreme. Astfel realizăm responsabilizarea copilului. El îşi lustruieşte ghetuţele şi învaţă replici din scenete“, adaugă Doina Işfănoni.

Ajută orfanii şi fetele nemăritate

Dar Sfântul Nicolae nu este numai protectorul celor sărăci, ci şi al copiilor, al marinarilor şi al victimelor judecăţilor nedrepte, fiind venerat în întreaga lume. El ajută văduvele orfanii şi fetele care doresc să se mărite, scapă marinarii de la înec şi apără soldaţii în război. „Pe 6 decembrie, creştinii pun crenguţe de măr în apă. Dacă înfloresc până la Anul Nou, anul viitor va fi roditor“, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi. Sfântul Ierarh Nicolae a murit în anul 340, iar din anul 1087, moaştele sale sunt păstrate la o biserică ce îi este dedicată, în Bari, în sudul Italiei.

Unde se păstrează obiceiul

Legenda lui Moş Nicolae s-a răspândit în toată lumea şi a luat caracteristicile fiecărei ţări. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor şi a activităţilor caritabile. În Germania, tradiţia sărbătoririi lui Moş Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri păgâne cu imaginea creştină a Sfântului Nicolae, care este văzut de germani ca un bătrân care poartă un sac în spate şi o nuieluşă în mână. Pe lângă ghetuţe, copiii pregătesc în ajun o scrisoare în care îşi aştern toate dorinţele şi câţiva morcovi pentru caii moşului.

Copiii din Franţa, din Belgia şi Luxemburg lasă pentru Moş Nicolae, în ajut, un pahar de vin, iar pentru măgăruşul lui - morcovi şi puţin zahăr. În ziua de 6 decembrie, ei primesc ciocolată, turtă dulce, fructe şi trimit scrisori rudelor pentru a le ura sărbători fericite.

Reprezentarea din icoane

După Sf. Gheorghe, cel mai des întâlnit în icoanele pe sticlă transilvănene era Sf. Nicolae, aducător de noroc. “Legendele folclorice povestesc că Sf. Nicolae a ajutat trei fete sărace, pe care tatăl lor voia să le vândă pentru bani, aruncându-le o pungă de galbeni pe geam, drept zestre. De remarcat este faptul că cele trei fete înzestrate de către sfânt, împreună cu tatăl lor, apar reprezentate pe icoanele pe sticlă din Transilvania: <În afară de Sf. Gheorghe, cel mai des întâlnit dintre sfinţi este Nicolae, aducător de noroc, cel care îngrijeşte de zestrea fetelor sărace. În nord, unde domină iconiţele niculene de format mic, Sf. Nicolae este arătat singur…> citatul îl puteţi găsi în cartea Pictura ţărănească pe sticlă de Juliana şi Dumitru Dancu. De asemenea, Tudor Pamfile în <Sărbătorile la români>, spune: ”Era un creştin odată care avea trei fete mari… Şi omul acela era fără seamăn de sărac… Văzându-se sărmanul într-atât de strâmtorat, se gândi în toate chipurile şi nimic nu-i trecu altceva în minte decât că trebuie să-şi trimită fetele după câştig. Dar Sf. Neculai aflase de aceasta, aşa că în ajunul zilei dintâi, când fata cea mare trebuia să-şi pângărească cinstea, aruncă în casa omului sărac o pungă plină cu o sută cincizeci de galbeni…”, explică Laura Pop, muzeograf la Muzeul de etnografie din Târgu-Mureş

Ce cadouri aduce Moş Nicolae

„În Transilvania, pe lângă dulciuri copiii primesc şi o nuia, probabil ca un avertisment pentru cei mai obraznici. Nuiaua oferită de către părinţi copiilor de Sf. Nicolae, atât de răspândită şi în zilele noastre, provine probabil din lumea tradiţiilor germane, unde Sf. Nicolae era ajutat de Knecht Ruprecht, cel care ducea un sac de daruri şi o nuia pentru copii. În unele părţi ale ţării, se obişnuia să se pună o crenguţă de măr în apă pentru a înflori până la Anul Nou”, mai spune Laura Pop, muzeograf la Muzeul de etnografie din Târgu-Mureş

Cum e văzut Sfântul Nicolae în diferite zone ale ţării

În lumea satului românesc, la Sf.Nicoale se constituia ceata de colindat a feciorilor, feciorii se adună la o casă şi începeau să înveţe colindele şi să se pregătească pentru colindat.

“În general, la români se crede că, în funcţie de cum va fi vremea în ziua de Sfântul Nicolae, aşa va fi şi iarna. Se spune că, dacă Sfântul Nicolae va veni pe cal alb, adică va ninge, atunci va fi o iarnă scurtă, iar dacă nu va ninge în ziua de Sfântul Nicolae, atunci va fi o iarnă lungă. Dacă Sân-Nicoară a venit cu cal alb, adică la Sfântul Nicolae e zăpadă, atunci iarna va fi scurtă, iar dacă a venit pe cal negru, atunci iarna va fi lungă. Aceste zicale se găsesc în  Meteorologia populară, de Traian Gherman. Alte obiceiuri de Sfântul Nicolae sunt legate de perioada sărbătorilor de iarnă care urmează. În Transilvania, de Sfântul Nicolae se începeau pregătirile de colindat, se alcătuia ceata de colindat a feciorilor. Începând de la această dată ceata feciorilor îşi alegea o casă unde se întruneau săptămânal pentru a învăţa colindele şi pentru a face pregătirile pentru colindatul de Crăciun. În unele locuri se obişnuia să se pună crenguţe de pomi fructiferi în apă pentru a înflori de Anul Nou, când erau folosite ca sorcove pentru uratul de Anul Nou”, completează Laura Pop, muzeograf la Muzeul de etnografie din Târgu-Mureş

Vă recomandăm şi:

Superstiţii la Intrarea Maicii Domnului în biserică. Ziua când se deschid cerurile, se „leagă“ farmecele, iar graiul animalelor poate fi înţeles de oameni

Tradiţii şi superstiţii de Sfânta Maria. Adormirea Maicii Domnului, ziua când se culege năvalnicul, ultima plantă de leac

Superstiţii la Întâmpinarea Domnului. Stretenia, ziua cu multe ceasuri rele în care cine munceşte va cădea în boală

Superstiţii de Rusalii, când spiritele celor morţi nu mai vor să se întoarcă sub pământ. Cum sunt alungate duhurile rele cu ajutorul ramurilor de tei

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite