Cine a trăit în Ardeal între 1850 şi 1914. Cercetarea care face lumină într-un domeniu delicat al relaţiilor româno-maghiare
0
O echipă a Centrului de Studiere a Populaţiei din cadrul UBB Cluj lucrează la realizarea primei baze de date despre populaţia din Transilvania începând cu anul 1850, folosind informaţiile din registrele parohiale de stare civilă ale diferitelor culte din regiune, dar şi din registrele fiscale.
Vlad Popovici, asistent cercetare la Centrul de Studiere a Populaţiei din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, a declarat, marţi, corespondentului Mediafax, că în cadrul proiectului colectarea datelor se face din registrele parohiale de stare civilă ale diferitelor culte din regiune, în care sunt trecute naşterile, botezurile, logodnele şi decesele. "Proiectul «Baze de date ale populaţiei istorice din Transilvania» este finanţat printr-un grant al Guvernului Norvegiei de 650.000 de euro, iar în acesta vor fi cuprinse persoanele care au trăit în regiune între 1850 şi 1914. Este prima astfel de bază de date care se realizează în România, iar colectarea informaţiilor se face din registrele parohiale de stare civilă ale diferitelor culte din regiune, aflate în arhive, în care sunt trecute naşterile, botezurile, logodnele şi decesele”, a spus Popovici.
Date din 1850
Populaţia estimată din Transilvania pentru intervalul 1850 – 1914 depăşea cinci milioane de persoane. "Strângem date de la toate confesiunile şi de la toate etniile chiar dinainte de 1850. Pentru fiecare etnie avem mai multe confesiuni. Pentru români avem ortodocşi şi greco-catolici, pentru maghiari avem reformaţii calvini, dar şi unitarieni, catolici, luterani, avem germani, care sunt luterani, dar şi catolici, avem evrei, armeni sau greci. Registrele sunt scrise în româneşte, cu litere chirilice, în maghiară sau germană. Toate registrele se digitizează, foile sunt scanate şi fotografiate, şi vor putea fi disponibile pe un site”, a subliniat Popovici.
Cercetarea se desfăşoară în zece judeţe din Transilvaniei: Braşov, Hunedoara, Alba, Cluj, Mureş, Harghita, Covasna, Bistriţa-Năsăud, Sibiu şi Sălaj. Vlad Popovici a adăugat că, pe măsură ce vor fi epuizate registrele parohiale, cercetătorii vor trece şi la consultarea altor surse, precum registrele fiscale, pentru identificarea tuturor persoanelor, în condiţiile în care "de fiscalitatea austriacă nu scăpa nimeni”.
Aflarea arborelui genealogic
"La final, rezultatele pot fi folosite şi la aflarea arborelui genealogic al unor locuitori din Transilvania, care este produsul cu cel mai mare impact la public. Astfel, o persoană originară din microzonele cercetate din Transilvania, îşi va putea face arborele genealogic, având o informaţie primară măcar despre bunici. Va putea găsi pe site-ul bazei de date numele localităţii şi numele persoanei. Aplicaţia va fi gratuită pentru obţinerea arborelui genealogic”, a explicat cercetătorul Centrului de Studiere a Populaţiei. De asemenea, baza de date va putea fi folosită şi la realizarea unor analize transgeneraţionale, respectiv din registrele parohiale se vor putea extrage date privind cauzele morţii unor persoane, pe o anumită microzonă, pe o perioadă de 100 de ani.
Studii demografice
"Urmează posibilitatea realizării unor studii demografice sau a unora despre migraţia populaţiei. Vom avea o bază de date pentru studierea moaşelor, una cu preoţii care activau în Transilvania sau numai despre o anumită confesiune religiosă”, a spus Popovici. Acesta a adăugat că în registrele parohiale a întâlnit şi situaţii în care sunt porţiuni de pagini rupte sau în care cerneala este ştearsă, iar scrisul nu mai este lizibil. "Preoţii din parohii completau datele în registrele parohiale scriind cu cerneală şi folosind pene de gâscă. Avem şi formulare de logodnă numite «Buna învoială». În Transilvania registrele parohiale de stare civilă au înregistrări oficiale până în 1895, după care a intrat în vigoare, în Ungaria, legislaţia actelor civile, care preciza că naşterile, căsătoriile şi decesele se înregistrau la primării”, a mai arătat Popovici. Proiectul derulat de Centrul de Studiere a Populaţiei din cadrul UBB Cluj-Napoca va dura trei ani, iar primele rezultate vor putea fi cerute de cei interesaţi în primul trimestru al anului 2015.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
