Cum ne învăţăm copiii, de mici, să gândească pozitiv. Primul joc video terapeutic din ţară care-i ajută să nu cadă pradă depresiei
0Planeta este în pericol din cauza forţelor răului care preiau controlul asupra minţilor oamenilor. Cineva trebuie să salveze Pământul de Irationalius şi gândurile negative. Acesta este rezumatul scenariului primului joc terapeutic online din România, gândit de o echipă de psihologi din Cluj. Jocul, o alternativă la cele violente din online, le arată celor mici cum să-şi controleze stările negative, depresia, anxietatea sau furia.
Specialiştii au descoperit că nu e destul ca adolescenţii şi copiii să conştientizeze când gândesc greşit, ci ar trebui să-şi formeze o gândire flexibilă ca să ştie cum să-şi controleze pe viitor emoţiile şi eventualele stări de depresie, furie sau anxietate.
”Cele mai recente date din literatura de specialitate arată că nu este de ajuns să îi antrenăm pe copii şi adolescenţi să conştientizeze erorile de gândire, ci este nevoie să se antreneze în a gândi flexibil pentru a putea să îşi gestioneze mai bine stările negative disfuncţionale, cum sunt depresia, anxietatea sau furia”, afirmă lectorul universitar Oana David din cadrul Departamentului de Psihologie Clinică al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, UBB Cluj.
Aceste date de care vorbeşte au fost aplicate în proiectul primului joc terapeutic din România, Rethink, gândit să-i ajute pe copii să afle cum îşi pot controla emoţiile, cum să gândească pozitiv, demonstrând şi cum gândirea flexibilă este un antidot la cea rigidă.
Jocul a fost gândit şi ca o posibilă alternativă la jocurile video violente. Se adresează copiilor şi tinerilor de la 10 la 16 ani, dar poate fi jucat şi de cei mari.
Proiectul este coordonat de Oana David 9foto în dreapta, alături de roboţelul Retman, foto: Adevărul), iar din echipa ei fac parte şi consultanţi de la Universitatea Northern Iowa din SUA şi Universitatea din Vrije din Bruxelles. La nivel instituţional, iniţiatorul şi coordonatorul proiectului este UBB, iar partener, firma clujeană SC PixelData SRL. Proiectul este pus în practică cu circa 300.000 de euro de la Ministerul Educaţiei (de la Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării/UEFISCDI).
”Echipa proiectului s-a focalizat în acest an pe dezvoltarea unui scenariu cât mai detaliat al jocului şi asigurarea adecvării acestuia cu obiectivele jocului relativ la vârsta utilizatorilor (n.r. 10-16 ani), în cadrul unui pachet de lucru coordonat de UBB. Jocul porneste de la povestea principală din cartea "Retmagia si minunatele aventuri ale lui Retman", fiind oferite, iniţial, utilizatorului detalii legate de locul de unde vine acesta, planeta Raţionalia din galaxia Fericirii. Ulterior, scenariul dezvoltat se concretizează într-o serie de misiuni pe care utilizatorul le are de îndeplinit, cu caracteristici de aventură, la finalul cărora primeşte câte o cheie a fericirii”, explică coordonatorul proiectului.
Eroii jocului
Ca şi în desenele animate, protagonistul principal al jocului video este Retman, un ”Superman” creat la Cluj, cu pelerină ca eroii din poveste, dar cu ochelari ca oamenii de ştiinţă. Duşmanul cu care se luptă este Iraţionalius şi acoliţii săi, însă, spre deosebire de filmul de animaţie, el nu este singur în cele 7 nivele ale jocului. E ajutat de patru slujitori ai binelui cu ajutorul cărora îi ajută pe copii să deosebească gândurile bune de cele rele şi să înveţe cum să gestioneze stările negative. Fiecare nivel are povestea lui, dar şi propria sarcină pe care jucătorul trebuie să o îndeplinească.
”La început, jucătorul află că planeta Pământ este în pericol datorită forţelor iraţionale care preiau controlul asupra minţii oamenilor şi că misiunea sa este să salveze planeta de sub influenţa iraţionalului - ilustrat de Iraţionalius şi slugile lui. În cadrul nivelului 1, spre exemplu, jucătorul află că trebuie să înveţe să distingă între diferite emoţii cu care se confruntă oamenii în circumstanţe variate, cât mai repede şi cât mai corect în acest fel ajutând la extinderea forţei Raţionalului pe Pământ. La nivelul 2, jucătorul învaţă cum unele gânduri ne ajută în timp ce altele nu. Astfel, personajul trebuie să aibă grijă de un copac, în care păsări bune şi păsări rele îşi fac cuib. Sarcina jucătorului este să izgonească păsările rele şi să atragă cât mai multe păsări bune, care cântă armonios. În felul acesta, progresiv, jocul îi înarmează pe copii şi adolescenţi cu abilităţi pentru a preveni psihopatologia şi a gestiona stări depresive, anxioase sau de furie”, explică Oana David.
Bazele gândirii sănătoase trebuie puse încă din grădiniţă şi din primii ani de şcoală. Se poate începe cu poveştile terapeutice, desenele animate, utilizarea apoi a roboţelului şi a jocului terapeutic. ”De aceea am gândit un sistem de instrumente complet. Acesta se poate demara cu succes şi la adolescenţă, perioada în care ştim că tinerii sunt predispuşi la probleme de acest tip”, adaugă cercetătoarea.
Psihologii clujeni au făcut şi desene animate cu Retman plecând de la benzi desenate FOTO: rethink.info.ro
Posibilă alternativă la jocurile violente
Jocul abordează un tip de gândire rigid – lipsit nu doar de logică, ci şi de legătura cu realitatea – care, spune Oana David, a fost asociat de mai multe ori cu diverse forme de psihopatologie la copii, adică cu probleme de anxietate, depresie, tulburări de comportament, agresivitate, delincvenţă juvenilă, adicţii.
”Jocul poate să ofere o alternativă la jocurile violente. Cu toate acestea, este dificil de implementat un joc cu caracteristicile avansate pe care aceste jocuri le au în prezent, şi care sunt foarte atractive pentru adolescenţi. Aşa că scopul jocului Rethink nu este atât de a concura cu aceste jocuri, ci de a fi suficient de atractiv încât să formeze o serie de abilităţi de rezilienţa emoţională care să poată fi accesate de adolescenţi şi care să îi ferească de pericolul adicţiilor, fie ele de jocuri online, fie substanţe”, apreciază cercetătoarea.
Ca viitorul joc să fie pe placul tinerilor, cercetătorii clujeni au organizat mai multe întâlniri cu copii, adolescenţi şi specialişti în sănătate mentală.
”Reacţiile copiilor şi tinerilor la scenariul propus al jocului au fost pozitive. Am primit sugestii extrem de utile de la tineri şi specialişti pe care le-am folosit. Spre exemplu, în cazul nivelului doi, păsările au fost considerate o metaforă foarte bună de punere în plan a gândurilor negative/pozitive. O sugestie pe care am încorporat-o a fost ca, pe baza cântecului, pasărea să poată fi identificată ca fiind bună sau rea, şi sarcina jucătorului să fie să „verifice” aşa toate păsările ce se opresc la el în copac. Acolo unde au considerat că sarcina este prea simplă, în schimb, am preluat sugestiile astfel încât aceasta să atingă gradul de dificultate şi dinamism adecvat vârstei. Marea provocare a fost ca acest joc să se potrivească plajei de vârste căreia i se adresează ca şi complexitate şi nivel de dificultate”, explică Oana David.
Opinia specialiştilor în sănătate mentală
Specialiştii în sănătate mintală consultaţi au fost foarte încântaţi de ideea jocului pentru că prin el se materializează concepte terapeutice abstracte într-o formă concretă şi atractivă pentru tineri.
Viorel Lupu, medic primar psihiatru, consultant în proiect psihologilor clujeni, spune că jocul, unic în România, constituie o modalitate prin care se ajunge mai uşor la mintea copiilor. Aceştia trebuie abordaţi cu metode potrivite vârstei şi preocupărilor lor, zice medicul, iar jocul video terapeutic e un mijloc pe măsură.
”Depresia este o problemă foarte serioasă şi la copii. Multă vreme nu s-a recunoscut că există depresie şi la copii, dar din 1971 lucrurile s-au schimbat. La cei mici, depresia se manifestă altfel decât la adulţi”, afirmă Viorel Lupu. La tineri, depresia poate lua şi forma tulburărilor de comportament, a durerilor abdominale şi de cap.
”În ziua de azi, nu e nimic mai important decât tehnologia”, spune Roxana Cardoş, cercetător doctorand în cadrul proiectului Rethink. Însă, în opinia ei, jocul este unul inovativ şi foloseşte tehnologia ca să transmită conţinut psihologic, adică îi ajută pe copii şi tineri cum să-şi gestioneze, cu mijloace cunoscute şi pe înţelesul lor, stările negative.
”Dacă ar fi utilizat pe scară largă, tinerii ar trebui să aibă mai puţin nevoie să apeleze la ajutor de specialitate”, încheie Oana David.
Mai puteţi citi:
FOTO VIDEO Desenele animate terapeutice care îţi scapă copilul de supărări
A fost inaugurată clădirea SF a Clujului cu platforma virtuală MATRIX şi roboţi terapeutici
Se încarcă comentariile...
