De ce avem două Românii? Cum influenţează corupţia din administraţie votul românilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

60% din comune sunt falimentare, neavând bani pentru cheltuielile curente. Singura soluţie pentru a face investiţii sunt fondurile de la Guvern, care se alocă discreţionar cu dedicaţie firmelor „prietene”. În condiţiile în care în fiecare judeţ sunt 4-5 firme conectate politic care câştigă 70% din achiziţiile publice, de multe ori votul oamenilor ţine cont şi de afiliaţia politică a angajatorului, susţine expertul anticorupţie Laura Ştefan.

Cât de corupt este sistemul de administraţie din România şi cum influenţează asta votul românilor? De ce avem două Românii? De ce votează oamenii altfel în Ardeal faţă de Sud şi Est? De ce nu văd oamenii că sunt şi alte opţiuni? De ce avem primari traseişti?, sunt câteva dintre întrebările la care au răspuns specialiştii invitaţi la dezbaterea „Stat de drept sau sistem corupt?”, care a avut loc, aseară, la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicăţii (FSPAC) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. 

„În fiecare judeţ există 4-5 firme care iau 70% din bani” 

Septimius Pârvu, specialist al ONG-ului Expert Forum, a prezentat sursele de finanţare pe care le au primarii din România: 35 de miliarde de euro din fonduri europene (perioada 2007-2013) şi fonduri guvernamentale: 1,5 miliarde de euro prin PNDL 1 - Programul Naţional de Dezvoltare Locală 2012-2016 şi 6,5 miliarde de euro prin PNDL 2 – pentru perioada 2017- 2020. Comunităţile mici au preferat banii guvernamentali pentru că distribuirea acestora se face mult mai uşor din punct de vedere birocratic, cu condiţia să fii din partidul care controlează Ministerul Dezvoltării. De multe ori, primăriile de comune nu au capacitatea administrativă să acceseze banii europeni. Din analiza făcută de Expert Forum în perioada 2006-2007  rezultă din topul 30 al firmelor care au făcut cei mai mulţi bani din achiziţii publice 75% au legături cu mediul politic.

„Pe de o parte avem alocările, iar pe de altă parte achiziţiile. Din analiza alocărilor prin PNDL rezultă clar  că există o componentă politică foarte puternică. Pe bani europeni e un pic mai complicat dar nici acolo nu există 100% garanţia că nu sunt mecanisme clientelare. Analizând achiziţiile pe PNDL, am descoperit că aproape în fiecare judeţ există 4-5 firme care iau 70% din bani. Asta arată că există un control, un monopol, că există firme mari care au monopol asupra acestor achiziţii, iar o mare parte dintre acestea, peste 75%, sunt conectate politic sau au dosare penale. Vezi aici întregul studiu al Expert Forum pe această temă.  

De ce avem primari traseişti: două treimi din comune sunt falimentare 

Laura Ştefan, specialistă în corupţie la Expert Forum, a explicat de ce trec cu foarte mare uşurinţă primarii de comune de la un partid la altul: „Două treimi din comune sunt falimentare pentru că aşa sunt construite, nu pot plăti din banii de la bugetul local nici măcar costurile curente. Ce înseamnă asta? Că nu voi putea face niciun fel de investiţie. Primarii de aceea au fost votaţi de oameni, să vină cu proiecte pentru localitate”. În aceste condiţii, primarii au două soluţii: banii de la bugetul central alocaţi prin PNDL sau fondul de rezervă, care se acordă discreţionar, pe criterii politice sau banii de la UE – care sunt greu de accesat fie pentru că localităţi mici nu au capacitate administrativă să scrie proiecte eligibile, fie pentru că fondurile europene sunt greu de manipulat. „E firesc să vedem o atracţie foarte mare a primarilor de localităţi mici faţă de acestea fonduri din PNDL pentru că de multe ori ele sunt singura şansă de a putea face investiţii locale”, a susţinut Laura Ştefan. Deoarece banii de la PNDL vin foarte târziu, posibilitatea de a organiza licitaţii în conformitate cu legea este mică. ”Dacă tu primeşti banii în octombrie, sunt şanse foarte mici să realizezi procedurile de licitaţie până în decembrie”.  

„Putem băga la puşcărie pe toţi aceşti primari presupunând că putem demonstra că nu au respectat legislaţia, pentru că de cele mai multe ori există suspiciune rezonabilă că odată cu banii de la PNDL vine şi un plic cu numele firmei cu care trebuie să lucrezi. Nu vom rezolva problema structural pentru că şi dacă vin alţi primari ei vor trebui să aplice aceleaşi reguli, care nu sunt cele scrise, nu sunt cele bibilite de jurişti cu atâta mândrie, ci sunt cele ale vieţii reale care de fapt vor obliga şi viitoare generaţie de decidenţi locali să se comporte după aceleaşi reguli”.

Laura Ştefan, Expert Forum 

Cum afecteză corupţia votul 

Felul în care funcţionează administraţia în relaţie cu mediul privat influenţează scena politică şi felul în care ne comportăm la vot, susţine Laura Ştefan. De ce? ”În comunităţile locale mici, ai două opţiuni mari dacă vrei să te angajezi, la fel şi în oraşele mari doar că sunt mai largi: poţi lucra la stat sau în privat. Dacă lucrezi la stat, umblă vorba în târg că există un control politic extrem de mare în privinţa angajărilor în sectorul public, atunci ca să scapi de acest control te duci în privat. Dar ce observăm noi în privat: fac profit şi sunt prospere acele companii care au legături politice importante. Ce înseamnă asta? Că şi angajarea în privat înseamnă tot interacţiune cu un actor politic, poate nu cu unul die sine stătător sau cu unul stabil ideologic, dar în ziua de astăzi prea puţin mai contează acest aspect. Iar de aici până la momentul electoral mai e doar un pas, pentru că trebuie să te gândeşti când pui votul cum îi va fi familiei tale, cum îţi va fi ţie dacă votezi într-un fel sau altul. Degeaba ne întrebăm retoric de ce votează altfel în Ardeal faţă de Sud şi Est. De ce avem două Românii? ce se întâmplă cu clivajul aceste. De ce nu văd oamenii că există şi alte opţiuni? Pentru că nu există de fapt. Acele opţiuni există doar ipotetic, în practic ei lucrează toţi şi pun o pâine pe masă din sursele politice existente deja acolo.”

Citeşte şi

Hartă. Cine va conduce reşedinţele de judeţ

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite