Dependenţa digitală, similară cu abuzul de substanţe opiacee. Cum folosesc marile companii tech instinctul uman de supravieţuire pentru a face profit

Notificările şi alertele de pe telefon declanşează aceleaşi căi neuronale din creierul nostru care ne-au avertizat, într-o altă etapă a dezvoltării umane, asupra unui pericol iminent. FOTO: 123 RTF

Dependenţa digitală este similară cu orice alt tip de abuz de substanţe, spun cercetătorii americani de la Universitatea de Stat din San Francisco. În plus, dependenţa de social media poate cauza izolarea tinerilor şi chiar instalarea depresiei.

Telefoanele inteligente sunt parte integrantă a vieţii celor mai multe persoane, permiţându-ne să rămânem conectaţi în orice moment. Dezavantajul acestei situaţii este că mulţi dintre noi suntem, de asemenea, dependenţi de notificările, vibraţiile şi alte alerte provenite de la dispozitivele noastre electronice, neputând să ignorăm noile e-mailuri, mesaje şi imagini pe care le primim. Într-un nou studiu publicat în revista „NeuroRegulation”, profesorul de Educaţie pentru sănătate al Universităţii de Stat San Francisco, Erik Peper şi profesorul asociat de Educaţie pentru sănătate, Richard Harvey, susţin că suprautilizarea telefoanelor inteligente este la fel ca orice alt tip de abuz de substanţe.
 

„Dependenţa comportamentală a utilizării telefonului inteligent începe să formeze treptat conexiuni neurologice în creier în moduri similare cu modul în care dependenţa de opiacee este experimentată de persoanele care iau Oxycontin pentru ameliorarea durerii”, a explicat Peper.

Dependenţa de social-media – efecte secundare

În plus, dependenţa de tehnologia social media poate avea de fapt un efect negativ asupra conexiunii sociale. Într-un sondaj efectuat pe 135 de studenţi de la San Francisco, Peper şi Harvey au descoperit că tinerii care şi-au folosit telefoanele cel mai des au declarat că se simţi izolaţi, singuri, deprimaţi şi anxioşi. Ei cred că singurătatea este în parte o consecinţă a înlocuirii interacţiunii faţă-în-faţă cu o formă de comunicare în care limbajul corpului şi alte semnale nu pot fi interpretate.

Ei au descoperit, de asemenea, că aceiaşi studenţi aproape în mod constant practică multitasking-ul; în timp ce studiau, aceştia urmăreau alte mijloace de informare, mâncau sau frecventau cursuri. Această activitate constantă permite un timp redus corpului şi minţii lor să se relaxeze şi să se regenereze, spune Peper, şi are ca rezultat şi „semi-tasking”-ul, situaţia în care oamenii fac două sau mai multe sarcini în acelaşi timp, iar calitatea a ceea ce fac este jumătate faţă de situaţia în care s-ar fi concentrat asupra unui singur lucru. 

Mecanismele de supravieţuire, declanşate pentru profitul corporaţiilor

Peper şi Harvey notează că dependenţa digitală nu este vina noastră, ci rezultatul dorinţei industriei de tehnologie de a spori profitul corporaţiilor. „Mai multe vizualizări, mai multe click-uri, mai mulţi bani”, a spus Peper. Transmiterea notificărilor, a vibraţiilor şi a altor alerte pe telefoanele şi computerele noastre ne face să ne simţim nevoiţi să le privim prin declanşarea aceloraşi căi neuronale din creierul nostru, care ne-au avertizat, într-o altă etapă a dezvoltării umane, asupra unui pericol iminent, cum ar fi un atac al unui tigru sau a altui prădător mare. „Dar acum atenţia noastră este deturnată pentru cele mai triviale informaţii de aceleaşi mecanisme care ne-au protejat şi ne-au permis să supravieţuim", a spus el.

Ce se poate face 

Dar, aşa cum ne putem antrena pentru a consuma mai puţin zahăr, de exemplu, putem învăţat să fim mai puţin dependenţi de telefoanele şi de computerele noastre. Primul pas este recunoaşterea faptului că companiile de tehnologie manipulează mecanismele noastre biologice înnăscute de răspuns la pericol. Peper sugerează un prim pas: dezactivare notificărilor de pe telefon, iar citirea la e-mail-ului şi a reţelelor sociale să se facă în anumite momente şi perioade programare, astfel încât să nu existe întreruperi atunci când vă concentraţi pe sarcini importante.
 

Doi dintre studenţii lui Peper spun că au luat măsuri proactive pentru a-şi schimba modelele de utilizare a tehnologiei. De exemplu, Khari McKendell, student la specializarea Turism,  şi-a închis toate conturile de social media în urmă cu şase luni, pentru că dorea să aibă legături mai puternice faţă în faţă cu oamenii. „Încă mai vorbesc la telefon şi scriu mesaje, dar vreau să mă asigur că în majoritatea timpului vorbesc personal cu prietenii mei”, a spus el.

Studenta în ultimul an la Medicină, Sierra Hinkle, a încetat să mai folosească căştile telefonului în timp ce mergea pe jos pentru a fi mai conştientă de ce se întâmplă în jurul ei. Când iese împreună cu prietenii în oraş, îşi pun telefoanele în centrul mesei, iar primul care le atinge face comste. „Trebuie să devenim creativi şi să abordăm tehnologia într-un mod diferit care încorporează în continuare abilităţile de care avem nevoie, dar nu ne îndepărtează de experienţa reală", a spus Hinkle.

Citeşte şi

Studiul pentru liniştea părinţilor îngrijoraţi de relaţiile online ale copiilor: „Comunicarea mediată de tehnologie poate oferi beneficii adiţionale“

Efectul nociv asupra sănătăţii cauzat de folosirea îndelungată a telefonului inteligent