Dincolo de „golani”, cum i-a numit Rus, şi criticile societăţii, tinerii au nevoie de susţinere. Mitropolitul Clujului: „Facem prea puţin pentru copiii noştri”
0
„Facem prea puţin pentru tinerii noştri”, afirma mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, într-un interviu, pentru „Adevărul”. În opinia sa, ei nu ar trebui judecaţi nici de părinţi, nici de şcoală sau biserică, ci mai degrabă sprijiniţi. Fiecare ar trebui să-şi găsească propria cale pe care să meargă indiferent de ce ar spune ceilalţi.
„Orice prost poate critica şi condamna, dar e nevoie de caracter şi control de sine pentru a fi înţelegător şi iertător”, afirma Dale Carnegie, un scriitor american de cărţi de dezvoltare personală.
O idee asemănătoare o expunea Andrei Andreicuţ, mitropolitul Clujului, într-un interviu, acordat ziarului ”Adevărul”, cu câteva zile înainte de Paşte. În opinia sa, societatea este prea critică cu tinerii, pe unii preferă să-i categorisească în ”avangardişti”, ”ştrengari”, în loc să se gândească că, poate, ei nu pot, în acele momente, mai mult sau că nu li se oferă posibilitatea să facă mai mult. Câteva săptămâni bune mai târziu, fostul ministrul Ioan Rus spunea despre unii dintre ei - ”golani”.
”Vreau să vă spun că am convingerea pe care nu mi-o poate lua nimeni acum: că facem prea puţin pentru tinerii noştri şi pentru copiii noştri. Poate nu putem mai mult, poate nu ştim mai mult. Nu e suficient să constatăm că fac cutare şi cutare lucruri, că sunt avangardişti, că sunt ştrengari, că sunt...
Nu aşa! Nu aşa! Şi părinţii, şi şcoala, şi biserica, ar trebui să fie cu multă grijă faţă de ei. Nu totdeauna, poate niciodată, nu-s de judecat pentru că nu sunt în stare să facă mai mult, nu li se oferă posibilitatea să facă mai mult. Poate ei nu pot face, atunci, mai mult. Şi atunci să-i luăm aşa cum sunt pentru că nu pe toţi îi vom putea face perfecţi, dar pe mulţi.
Şi influenţa exterioară, în ce-i priveşte pe tineri, poate fi catastrofală, influenţa care vine din diverse locuri, din diverse medii. Ştiţi, un copil ştrengar ia o floricică faină şi să vadă din ce-i compusă. Şi rupe petală după petală până rămâne un băţ. Cam aşa se întâmplă şi cu viaţa lor, de multe ori, pentru că sunt lucruri pe care trebuie să le facem la vremea lor”, afirma mitropolitul Clujului.
Întrebat ce e de făcut într-o ţară unde orice ai face, orice nu ai face, tot se comentează, prelatul a dat exemplul unei povestiri de Ion Creangă:
”Ştiţi povestea lui Creangă? E duhovnicească. Uitaţi, v-o spun acum! Tata cu băieţelul duc măgăruşul la târg. Băieţelul duce măgăruşul de căpăstru şi tata, în spatele măgăruşului, îl îndemna cu băţul. Pe drum se întâlnesc cu un târgoveţ. Târgoveţul zice: ”Ce oameni proşti! Amândoi pe jos”. Tatăl aude şi îi zice băiatului: ”Copile, du-te mai departe, eu mă urc pe măgar!”. Mai încolo, alt târgoveţ: ”Ce tată fără inimă! Copilul pe jos şi el pe măgar!„. Aude tatăl şi îi zice băiatului: ”Copile, urcă-te pe măgar! Mă duc eu cu căpăstrul„. Mai merg ce mai merg. Un alt târgoveţ zice: ”Ce copil needucat! Bătrânul pe jos şi el pe măgar”. Ş-atunci a zis tatăl: ”Copile, luăm măgarul în spate!”. Şi după ce au luat măgarul în spate alt târgoveţ a zis: ”Ce oameni proşti!”. Deci, nicicum nu-i bine”.
Interviul integral cu Mitropolitul Clujului puteţi să-l citiţi AICI.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
