Fondatorul „Corupţia ucide“, mai popular decât Emma Watson la Premiile European Leadership: „Protestul e sexy, dar nu aduce schimbarea pe termen lung“
0Florin Bădiţă, fondatorul „Corupţia ucide”, s-a clasat pe locul I după votul public la Premiile European Leadership 2018, devansând alte 7 personalităţi europene precum actriţa Emma Watson, modelul Edie Campbell sau astronomul belgian Michael Gillon. Bădiţă povesteşte pentru „Adevărul” cum a ajuns să se implice în mişcările civice, cum îşi împarte viaţa între proteste şi munca la multinaţională şi cum crede el că România se va schimba.
„Florin Bădiţă - 38,6% din totalul voturilor, András Fekete-Gyor 19% şi Barbara Nowacka 16,8%” – aceştia sunt finaliştii categoriei „Personality award”, după votul public care s-a încheiat sâmbătă, din cadrul Premiilor European Leadership 2018, organizate de Euronews.
Jurnalişti de la Euronews i-au nominalizat într-o primă fază pe toţi candidaţii la categoriile European Leadership 2018. La categoria „Personality award” au fost nominalizate 8 persoane printre care Florin Bădiţă, actriţa britanică Emma Watson, modelul Edie Campbell, astronomul belgian Michael Gillon, activistul maghiar Andras Fekete-Gyor, politicianul şi activistul Barbara Nowacka din Polonia. Timp de 2 săptămâni, pe site-ul premiilor s-a putut vota personalitatea preferată. Sâmbătă au fost desemnaţi, pe baza voturilor online, cei 3 finalişti dintre care juriul Euronews va alege mare câştigător.
Românul Florin Bădiţă a fondat „Corupţia ucide”, un grup civic care luptă împotriva corupţiei, în urma incendiului din 2015 de la clubul de noapte Colectiv, în care au murit 64 de persoane. Campania tânărului în vârstă de 29 de ani a ajutat să pună capăt la decriminalizarea cazurilor de corupţie din România"- se arată în descrierea lui Bădiţă de pe Euronews. Bădiţă a apărut şi în Topul Forbes cu tinerii sub 30 de ani cei mai influenţi din Europa.
Actriţa Emma Watson a fost nominalizată la aceeaşi categorie ca şi Florin Bădiţă. FOTO: Getty Images
Bădiţă (29 de ani) este originar din Bucureşti şi s-a mutat la Cluj pentru a lucra la compania Telenav, care realizează hărţi pentru gps-uri. Florin va renunţa de luna aceasta la job, deoarece a obţinut o finanţare pentru realizarea unei aplicaţii pentru identificarea ştirilor false. „Până la 22 de ani nu aveam niciun scop în viaţă şi atunci am descoperit voluntariatul”, spune Bădiţă într-un interviu pentru „Adevărul”.
El crede că cel mai importat lucru pe care un activist trebuie să-l facă este să „propovăduiască implicarea civică şi educaţia civică. Din păcate lumea vrea sânge şi căcat; când facem postări pe pagină care provoacă multă furie avem rapid Like-uri şi distribuiri, dar când postăm un video educaţional, avem câteva like-uri”.
„Adevărul“: Cum ai primit recunoaşterea internaţională?
Florin Bădiţă: Mă surprinde, dar mă şi bucură recunoaşterea internaţională. Cel mai important este faptul că vorbim despre o recunoaştere a muncii tuturor celor care am fost în stradă, a tuturor grupurilor civice. Atâta timp cât nu prea ne apreciem noi pe noi în ţară, vedem că din exterior vine un mesaj pozitiv, într-un context în care îl avem pe Dragnea care vrea să modifice legile ca să nu mai poţi defăima ţara, orice ar însemna asta din punctul lui de vedere, din ce vedem până acum defăimează ţara oricine este împotriva lui. Vedem aici o defăimarea pozitivă, avem alte ţări care se uită la noi ca la un exemplu. În primul rând, un lucru foarte important despre aceste proteste este că sunt non-violente şi aşa vrem să rămână. La fel cum Ghandi a reuşit să rezolve, în zeci de ani, non-violent problemele ţării sale, sperăm şi noi să le rezolvăm, dar mai repede, în timpul nostru.
Potrivit Euronews, titlul de „Personalitatea europeană a anului“ ar trebui să revină unui „om care şi-a pus inima şi sufletul într-un proiect nu pentru câştigul personal, ci pentru o cauză demnă”. Cum s-a născut la tine dorinţa de a te implica atât de mult într-un proiect „pentru o cauză demnă”?
Eu până la 21-22 de ani nu aveam niciun scop în viaţă, eram ca orice om simplu care nu face nimic util pentru nimeni, aproape nici pentru mine nu făceam nimic util. Totul s-a schimbat când am descoperit voluntariatul. M-am implicat pentru cauze în care pe lângă faptul că-i ajutam pe alţii mă ajutam, în acelaşi timp, şi pe mine. Învăţam lucruri noi, intram în contact cu persoane interesante, mă dezvoltam şi eu. Asta încerc să fac şi acum, să aleg cauze care să fie în concordanţă cu valorile mele. Dacă toţi am încerca să ieşim din modelul de gândire <<hai să îmi văd interesul meu personal şi tot ceea ce fac este pentru mine>> am avea o societate mai faină şi mai sănătoasă. Eu mă implic în proiectul „Corupţia ucide” nu doar pentru binele general, ci şi din interes pensonal: este în interesul meu, ca om care trăieşte în România, ca lucrurile să meargă bine. Prima cauză în care m-am implicat a fost un proiect pentru persoane cu dizabilităţi.
„Auzisem că suntem în democraţie, dar nu puteai ieşi cu o foaie de hârtie pe stradă”
Când ai început să te implici în activităţi civice?
Eu din 2011 am început pe partea de activism, iar în 2012 am organizat primele proteste, care atunci erau pentru Raed Arafat. Eu nu prea ştiam cine e Raed Arafat, dar ştiam că înainte cu o lună de zile înainte, pe 10 decembrie, de Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, fusesem ridicaţi de Jandarmerie şi amendaţi pentru că aveam la noi nişte pancarte pe care scria cuvântul LIBERTATE. Au venit jandarmii şi ne-au spus că e ilegal ceea ce facem. Ne-au amendat, iar apoi noi ne-am întors în piaţă, unde am mai primit o amendă. M-am gândit atunci: <<Băi, asta nu e democraţie>>. Auzisem că suntem în Uniunea Europeană, că suntem o democraţie, dar în realitate nu puteai scoate o foaie de hârtie pe stradă că te arestează jandarmeria. Ăsta a fost declicul meu. Când a apărut faza cu Arafat, tot aşa, teoretic trebuia să aştepţi 3 zile până puteai să faci ceva. În Constituţie scrie că am dreptul să protestez, dar apoi te uiţi în legi şi vezi că de fapt e voie, dar trebuie să faci înştiinţare, să aştepţi nu ştiu câte zile. Am zis: <<Nu, hai să ieşim direct >>. Au fost vreo 30-40 de oameni la început. Ăsta a fost primul eveniment pe care l-am făcut. Apoi au urmat protestele de la Roşia Montană în care m-am implicat pentru că erau alţii care făceau. Eu am făcut evenimente când nu erau alţii să le facă, când simţeam nevoia asta: <<uite, e o chestie injustă care se întâmplă>>.
Grupul „Corupţia ucide” a apărut după tragedia de la Colectiv. FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea
Când a început „Coruptia ucide” pentru tine?
După Colectiv, eram mai mulţi care discutam pe Facebook sau între prieteni despre cine este vinovat: patronul că nu a avut grijă, funcţionarul public pentru că nu a verificat, ISU, primăria, poliţia etc. Din punctul meu de vedere şi al altora care mai tot povesteau pe acolo, corupţia a provocat tragedia asta. Vinovate erau mai multe persoane, dar Colectivul a fost posibil din cauza corupţiei. Atunci am zis hai să marşăm pe această direcţie. Mi s-a părut că asta este esenţa şi am zis să fac pagina de Facebook centrată pe această idee: corupţia chiar ucide. La început nu am intenţionat să organizăm şi proteste, dar treptat a apărut şi ideea aceasta. Prim eveniment pe care l-am făcut era gândit să fie la 3 luni de la Colectiv, pentru că ştiam că oameni uită foarte repede, au memoria de peşte din păcate oamenii, ne enervăm foarte tare atunci, pe loc, iar apoi uităm. Ne-am gândit la acest eveniment pentru a explica oamenilor: <<Băi, o să treacă 3 luni de zile, dar dacă fiecare dintre noi nu ne schimbăm şi de exemplu, continuăm să dăm şpagă sau continuăm să nu ne pese de ceea ce se întâmplă în jurul nostru, nimic nu se va schimba.>>
Al doilea eveniment a fost atunci când Iohannis a dorit să facă o dezbatere cu ONG-urile şi cu oamenii care protestau. Noi am zis atunci că nu vrem să participăm, pentru că suntem prea mulţi oameni şi nu încăpem cu toţii acolo, ci vrem să trimitem un laptop să ne reprezinte pe toţi.
Succesul „Corupţia ucide”: „am încercat să fim consecvenţi”
Cum îţi explici că pornind de la o pagina de Facebook, „Corupţia ucide” a devenit un fenomen naţional?
Noi am încercat să fim consecvenţi. Eu asta am observat făcând voluntariat în diferite domenii; întâlneam oameni care făceau chestii de 5-10 ani de zile şi au reuşit datorită consecvenţei. Când am apărut noi mai erau 3-4 pagini <<Corupţia ucide>>, dar care nu au fost la fel de consecvente, au postat ceva, apoi s-au oprit. E foarte important să fii consecvent şi credibil şi am încercat să păstrăm aceste calităţi cât de bine am putut noi, până la urmă suntem nişte simpli oameni care facem asta în timpul liber.
Vorbeşti la plural despre „Corupţia ucide”, există un nucleu de oameni care se ocupă?
Acuma da. Până la OUG 12 eram 3-5 persoane şi nu prea eram foarte organizaţi. După OUG 13 ne-am dat seama că trebuie să ne organizăm puţin. Ca şi administratori de pagini şi editori sunt 15 -20 de persoane în total, dintre care 10 sunt mai activi. Mai avem diferite grupuri de 100-200 de oameni cu care colaborăm punctual sau pe diverse acţiuni. Nu există un sediu central, cel mai mult lucrăm online. Eu sunt la Cluj, majoritatea sunt la Bucureşti, mai sunt şi prin alte oraşe sau în afara ţării.
Tu în ce moment ai început să crezi că ceea ce faci poate să facă o diferenţă?
De la început am crezut că poate să facă o diferenţă.
Care a fost prima „victorie” a grupului Corupţia ucide?
Se vorbeşte despre plecarea lui Ponta, dar acolo a fost contribuţia tuturor grupurilor civice, de la Salvaţi Roşia Montană la Corupţia ucide. În plus, toate evenimente sunt o victorie a străzii, nu a noastră. Într-unele putem spune că am avut un rol de facilitator mai direct faţă de altele. Cred că momentul OUG 13 este unul în care am avut un rol important. Până atunci pagina avea 8-9.000 de Like-uri. Noi până atunci nu am organizat ceva cu un impact atât de mare, pe când la OUG 13 a fost altceva. De la 10.000 de Like-uri am ajuns la 50-60.000 de Like-uri, după care am crescut în timp. Acum avem peste 100.000 de Like-uri şi cam tot atâţia follow-eri.
„Vineri, sâmbătă şi duminică mă ocup de partea civică”
Tu ai un job full time la o companie de IT, cât timp dedici zilnic pentru „Corupţia ucide”?
Da, am un job full-time la Telenav, dar mi-am depus demisia, deoarece deşi lucram de luni până joi, ca să am timp vineri, sâmbătă, duminică să mă ocup de părţile civice, totuşi, simţeam că nu pot să mă ocup atât de bine. Eu am făcut, înainte de OUG 13, un program prin care se puteau detecta posibilele ştiri false înainte să devină virale. Am tot căutat finanţare ca să mă ocup de proiect şi în urmă cu câteva zile am găsit un finanţator. Un an de zile voi avea un proiect de cercetare pe partea asta: cum putem să investigăm posibilele postări false, cum să identificăm conturi false. Cred că având în vedere că vin acum alegerile e important să avem instrumente cu care să ne putem apăra de propagandă şi rusească şi pro-PSD. Nu am calculat un timp zilnic în care mă ocup de Corupţia ucide. Pot să spun că pe săptămână aloc undeva între 10 şi 20 de ore cel puţin.
În ce constă activitatea echipei Corupţia ucide?
Activitatea constă în administrarea paginilor de Facebook şi facilitarea organizării de proteste, noi ne considerăm facilitatori, nu organizatori. Apoi avem discuţii cu echipa, vedem ce s-a întâmplat, ce mai putem să facem, citim mesaje, răspundem la mesaje, facem documentare, încercăm să fim tot timpul la curent cu actualitatea, suntem în contact cu alte grupuri civice.
Noi am început acum un proiect educaţional, Civic starter, un incubator de antreprenoriat civic îi spunem noi. Prima ediţie a avut loc pe 27 ianuarie la Bucureşti. Am invitat 100 de tineri din toată ţara. Evenimentul a început cu discursuri motivaţionale de la oameni relevanţi precum Oana Gheorghiu, Vlad Mixic, Cosmin Alexandru. Apoi, tinerii au fost împărţiţi în 4 grupe în care puteau să înveţe metode practice despre cum să fie ei o parte din schimbare: cum să trimită o cere pe legea privind accesul la informaţiile de interes public, cum să facă jurnalism de investigaţie sau cum să scrie o petiţie. Sunt metode concrete pe care tu le înveţi şi când te întorci în comunitatea ta le poţi pune în practică.
Liviu Dragnea la inaugurarea unui bazin de înot din Vrancea.
„Ei nu se pot bucura de Europa, pentru că Europa le dă nişte bani pe care ei nu pot să-i fure”
Cum crezi că vor evolua lucrurile în România? Ce va face guvernarea PSD?
Mă aştept ca pe viitor să devină cât mai „Erdogan style”. Putem vedea că Guvernul Dragnea încearcă să se pună bine cu forţele opresive. Vor să voteze un proiect de lege prin care dacă eşti jandarm statul îţi subvenţionează creditul pentru casă. (O propunere legislativă depusă spre finalul anului trecut de 12 senatori şi deputaţi PSD prevede că angajaţii din Armată, servicii şi MAI aflaţi la prima numire în funcţie sau nevoiţi să se mute în interes de serviciu - care contractează un credit imobiliar sau ipotecar vor putea beneficia de plata parţială sau chiar totală a ratei împrumutului „în cuantum de până la 50 la sută din salariul de bază” – nr)
Guvernanţii se gândesc de pe acum de cine vor avea nevoie, pentru că economic o să stăm mult mai varză decât acum, iar lumea se va revolta. Astfel vor avea nevoie de jandarmerie. Eu cred că pe ei îi interesează mai mult să pot să fure decât să fim în Europa, pentru că Europa le suflă în ceafă. Ei nu se pot bucura de Europa, pentru că Europa le dă nişte bani pe care ei nu pot să-i fure, pentru că intră în puşcărie. Fiecare politician PSD vrea să ajungă un mic Putin la el în judeţ. E o gândire de mafie. Planul PSD este să fure cât de mult poate.
PSD va da şpagă electorală cât de multă poate, să amanetăm viitorul tuturor, mai ales al copiilor noştri, pentru ca să mărim salariile într-un mod nesustenabil. Orice om care a făcut clasa a II-a sau a III-a ştie că dacă tu ai creştere bugetară de 4-5% şi ai mărit cu 40% salariile nu ai cum să susţii acest nivel şi vei avea inflaţie. Foarte mulţi nu înţeleg ce înseamnă inflaţia şi chiar dacă văd că totul se va scumpi, ei sunt mulţumiţi că au primit suta aia de lei în plus. PSD încearcă să stoarcă România şi antreprenorii de bani pentru a-şi hrăni publicul lor captiv. Restul care nu ies la vot pentru că sunt scârbiţi, nu înţeleg că votul lor ar putea face diferenţa.
Care este politica autorităţilor în ultima vreme faţă de protestatari?
În ultimul timp, observăm că jandarmii au reînceput să dea amenzi. E o schimbare de strategie. La OUG 13 nu prea s-au dat amenzi. S-au dat în schimb amenzi multe când erau mai puţini protestatari în Piaţa Victoriei. S-a invocat legea 61 care e o lege comunistă care a apărut în 1991când Iliescu avea tot interesul să nu iasă studenţii în stradă. Astfel, regulile sunt foarte stricte: conform legii, dacă sunt mai mult de 3 persoane eşti un grup organizat şi ar trebui să faci înştiinţare la Primărie. Deci, dacă vrei să te întâlneşti cu 5 prieteni la o ţigară trebuie să anunţi la Primărie.
De ce sunt aşa de mulţi români, în special tineri, care nu ies la vot?
Mulţi merg pe ideea care e perpetuată de 25 de ani: <<nu am cu cine vota, toţi sunt la fel>>. Eram perfect de acord cu această idee acum 10 ani, acum 15 ani. Acum mi se pare ipocrit sau mi se pare că vorbeşti în necunoştinţă de cauză dacă spui că toţi sunt la fel. Acum ai nişte partide care, cu bune cu rele, în principiu n-au niciun condamnat penal pe acolo şi sunt partide care chiar fac ceva. Oamenii au aşteptări nerealiste: vor ca partidele să aibă 100% din voturi şi să schimbe totul peste noapte fără ca ei să facă nimic. Ceea ce e o tâmpenie. Electoratul tânăr e super-pretenţios, dar fără să gândească raţional şi logic. Avem tot timpul tineri cu multe idei care ne spun: „ce fain era să faceţi şi asta”. De obicei le spun: „Super, te ocupi tu?”. Cei mai mulţi sunt buni doar să dea idei.
Florin Bădiţă la unul dintre protestele din Cluj-Napoca. FOTO: Dan Bodea
„Lumea vrea sânge şi câcat”
Cum crezi că se poate face schimbarea în România?
Protestul e drăguţ, protestul este util şi este o cale reactivă, dar dacă vrem schimbarea pe termen lung trebuie lucrat la partea de educaţie, care nu e sexy. Mă uit pe pagina Corupţia ucide la cum se raportează lumea la ceea ce postăm şi îmi dau seama că lumea vrea sânge şi câcat; când facem postări pe anumite chestii, protest nou sau ce prostii a mai făcut Guvernul, postări care implică multă furie, trecem de 1.000 – 2.000 de like-uri foarte repede, dar când postăm ceva pe educaţie, avem 20-30-50 like-uri. Mi se pare că e o prostie. Cred că oamenii se mint singuri dacă reacţionează aşa de virulent şi atât de mişto la anumite postări şi după aia, când pui un video educaţional, pe care dacă-l citesc devin mai informaţi, mai greu de prostit, vedem o reacţie de 10-20 de ori mai slabă.
Revenind la schimbare, cum crezi că se poate face?
Vlad Mixich spunea că dacă ne uităm la 2011-2012, cei care erau activi civic erau câteva sute de persoane, care au ajuns mii de persoane şi acum sunt sute de mii. Fiecare dintre noi trebuie să acţioneze ca un mesager, noi trebuie să propovăduim partea aceasta de implicare civică, de informare, în primul rând să ne informăm pe noi, iar apoi pe alţii. Există de exemplu site-ul educaţieciviă.ro, făcut de cei de la Funky Citizens, acolo ai metode super-simple de educaţie civică. Intri acolo îţi iei o pastilă de informaţii şi devii mai informat decât 95% din populaţia ţării. În alte ţări, tinerii învaţă asta la şcoală pentru că există în curricula şcolară asemenea lucruri, dar nu este realist să sperăm noi că astfel de informaţii vor fi incluse în programa şcolară de actuala guvernare. Atunci hai să gândim realist cu ce avem. Fiecare dintre noi ar trebuie să trimită acest mesaj, să se implice, să facă voluntariat. România se va schimba când va exista o masă critică de oameni cu spirit civic care îşi vor cunoaşte drepturile.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
