Maxima cu care un sas din Cluj a cucerit lumea acum 500 de ani: „Nimeni să nu fie ocărât pentru religie de nimeni“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Teologul Francisc David, artizanul Edictului la Dieta de la Turda din 1568, portretizat în tabloul din 1898 a lui Aladár Körösföi-Kriesch, de la Muzeul de Istorie din Turda
Teologul Francisc David, artizanul Edictului la Dieta de la Turda din 1568, portretizat în tabloul din 1898 a lui Aladár Körösföi-Kriesch, de la Muzeul de Istorie din Turda

David Francisc, fiul unui meşter sas din Cluj, a fost cel care a pus bazele Bisericii Unitariene, care are în momentul de faţă circa 800.000 de adepţi în toată lumea. Biserica a dăinuit şi a fost îmbrăţişată, de-a lungul timpului, de oameni care au schimbat istoria lumii precum Benjamin Franklin, Thomas Jefferson, Samuel Morse, Alexander Graham Bell, omul de ştiinţă Charles Darwin, sau romancierul Charles Dickens.

Într-o mică localitate din principantul Transilvaniei, Turda, s-a emis în 1568 o lege care prevedea ca „nimeni să nu fie ocărât pentru religie de nimeni” şi permitea predicatorilor să propovăduiască „după credinţa lor” fără ca acest lucru să-i pună în vreun pericol. Edictul de la Turda se întâmpla cu 221 de ani înainte de Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului din Franţa (1789) şi cu 223 de ani înainte de Constituţia SUA (1791). 

Cel care se află în spatele edictului de la Turda este teologul clujean Francisc David (Franz David- germană; Dávid Ferenc- maghiară). Francisc David (n 1520 – d- 1579), fiul unui meşter sas din Cluj, a fost cel care a pus bazele Bisericii Unitariene, care are în momentul de faţă circa 800.000 de adepţi în toată lumea. 

 „Ideile unitariene nu au fost ale lui David Francisc, ci el a intrat în contact cu aceastea din Italia şi Polonia. Unicitatea constă în faptul că numai în Transilvania Biserica Unitariană s-a organizat ca şi o confesiune de sine stătătoare şi la ea au aderat foarte mulţi credincioşi.  David Francisc a fost cel mai mare reformator al Transilvaniei şi al Clujului, dar nu a reuşit opera teologică orginală, el urmând ideile altora. Practic unitarianismul a încercat să scoată din Biblie elementele care sunt greu de crezut”, susţine istoricul clujean Lukács József.

Concepţia unitarianistă

Concepţia unitarianistă, care susţine că Dumnezeu este unul singur şi respinge Sfânta Treime, exista  încă de la începuturile creştinismului, însă Francisc David a fost primul care i-a dat o formă instituţională, întemeiind Biserica Unitariană. Noutatea pe care o aduce clujeanul este că unitarianismul recunoaşte libertatea religiei şi a conştiinţei, fiind şi acum una dintre cele mai progresiste religii ale lumii. Credinţa nu înseamnă pentru unitarieni o supunere în faţa dogmelor, a tradiţiilor sau a puternii clericale, ci o experienţă sufletească personală care are în centru raţiunea şi conştiinţa fiecăruia.

Religia lui Benjamin Franklin şi Thomas Jefferson 

Francisc era un erudit, el fiind la curent cu ideile filosofice şi teologice ale timpului. El a studiat la univestităţile de prestigiu din Wittenberg şi din Frankfurt. După absolvire, în 1551, s-a întors în Ardeal. Datorită talentului de orator, el a avansat rapid de la nivelul de pastor Lutheran la cel de episcop al lutheranilor din Cluj, iar în 1564, a devenit episcop al bisericilor maghiare calvine din Transilvania şi pastor la curtea principelui transilvan Ioan al II-lea Sigismund Zápolya. Pe acesta din urmă l-a convis să emită în 1568 edictul de la Turda asupra libertăţii religioase. După moartea principelui protector, David a fost acuzat de erezie şi a murit la scurt timp după ce a fost trimis la închisoare în 1579. Bisrica ale cărei baze le-a pus a dăinuit şi a fost îmbrăţişată, de-a lungul timpului, de oameni care au schimbat istoria lumii precum Benjamin Franklin (scriitor, inventator şi om de stat), John Adams (preşedinte al SUA, coautor al Constituţiei SUA), Thomas Jefferson (al treilea preşedinte al SUA), Samuel Morse (inventatorul telegrafului şi al sistemului de codificare Morse),  Alexander Graham Bell (inventatorul telefonului), omul de ştiinţă Charles Darwin, sau romancierul Charles Dickens.

Citeşte şi:

Istoria edictului emis la Turda cu două secole înaintea Revoluţiei franceze: prima lege din lume care a garantat explicit libertatea religioasă

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite