Presiunea „social media“ măreşte nivelul de perfecţionism al tinerilor. Psiholog: „Le poate fi afectată sănătatea mintală“

Dorinţa de a fi perfecţi în ceea ce priveşte corpul, mintea şi cariera printre tinerii de astăzi a crescut semnificativ, sub presiunea social medial, în comparaţie cu generaţiile anterioare, potrivit cercetărilor Asociaţiei Americane de Psihologie. Acesta fenomen ar putea avea un impact negativ asupra sănătăţii mintale a tinerilor.

Dorinţa de a fi perfecţi în ceea ce priveşte corpul, mintea şi cariera manifestată la tinerii de astăzi a crescut semnificativ în comparaţie cu generaţiile anterioare, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra sănătăţii mintale a tinerilor, potrivit unui studiu publicat de Asociaţia Americană de Psihologie, citat de Science Daily.

Comparaţie între tinerii din anii 80 şi cei din anii 2000

Acest studiu este primul care examinează diferenţele generaţionale de grup în ceea ce priveşte perfecţionismul, susţine autorul principal, doctorul Thomas Curran, de la Universitatea din Bath. El şi colaboratorul său, doctorul Andrew Hill, de la Universitatea St. John din York sugerează că perfecţionismul implică „o dorinţă iraţională de a reuşi coroborată cu o atitudine prea critică faţă de sine şi de ceilalţi".

Curran şi Hill au analizat datele de la 41.641 de tineri americani, canadieni şi britanici din 164 de eşantioane care au completat „Scala de perfecţionism multidimensional”, un test conceput să măsoare schimbările generaţionale în ceea ce priveşte perfecţionismul de la sfârşitul anilor 1980 până în 2016. Au măsurat trei tipuri de perfecţionism: orientat spre sine - o dorinţă iraţională de a fi perfect; prescris social – există percepţia că ceilalţi au aşteptări excesive faţă de ei; orientat spre alţii – stabilirea unor standarde nerealiste pentru ceilalţi.

Studiul, publicat în revista „Buletinul Psihologic”, a constatat că generaţiile mai recente de elevi au raportat scoruri semnificativ mai mari pentru fiecare formă de perfecţionism decât generaţiile anterioare. În mod specific, între 1989 şi 2016, scorul de perfecţionism auto-orientat a crescut cu 10 %, cel prescris social a crescut cu 33 % şi cel orientat către alţii a crescut cu 16 %.

Presiunea social media 

Creşterea perfecţionismului în rândul milenialilor este generată de mai mulţi factori, crede Curran. De exemplu, datele brute sugerează că social media exercită presiuni asupra tinerilor pentru a se perfecţiona în comparaţie cu ceilalţi, ceea ce îi face nemulţumiţi de corpul lor şi sporeşte izolarea socială. Acest lucru nu a fost testat şi sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma acest lucru, a spus Curran. Dorinţa de a câştiga bani, presiunea pentru a obţine o educaţie bună şi stabilirea unor obiective de carieră înalte sunt alte domenii în care tinerii de astăzi manifestă perfecţionism.

Într-un alt exemplu, Curran a invocat efortul elevilor de a-şi îmbunătăţi rezultatele la examene şi de a le compara cu cele ale colegilor. Aceste exemple, conform lui Curran, reprezintă o creştere a meritocraţiei în rândul milenialilor, în care universităţile încurajează concurenţa între elevi pentru a avansa pe scara socială şi economică.

„Meritocraţia stimulează tinerii să reuşească, să performeze conform standardelor vieţii moderne”, a spus Curran. „Tinerii răspund la această presiune prin a-şi exprima aşteptări educaţionale şi profesionale din ce în ce mai nerealiste pentru ei. În consecinţă, perfecţionismul creşte printre mileniali".

Autorii cer reducerea competiţiei între tineri 

Aproximativ jumătate dintre absolvenţii de liceu din 1976 se aşteptau să obţină o diplomă universitară, iar până în 2008, acest număr a crescut la peste 80 %. Cu toate acestea, obţinerea acestor obiective nu a ţinut pasul cu creşterea aşteptărilor, conform lui Curran. Diferenţa dintre procentul absolvenţilor de liceu care doreau să obţină o diplomă universitară şi cei care au obţinut-o s-a dublat între 1976 şi 2000 şi a continuat să crească.

Aceste constatări sugerează că generaţiile recente de tineri au aşteptări mai mari de la sine şi de alţii decât generaţiile anterioare, a spus Curran. „Tinerii de astăzi se luptă între ei pentru a face faţă presiunilor societale pentru a reuşi şi simt că perfecţionismul este necesar pentru a se simţi în siguranţă, conectaţi social şi valoroşi".

Creşterea perfecţionismului poate afecta sănătatea psihologică a unora dintre tineri, a spus Hill, arătând că aceştia pot manifesta niveluri mai ridicate de depresie, anxietate şi gânduri de suicid decât acum un deceniu.

Hill a cerut şcolilor şi factorilor de decizie politică să reducă competiţia între tineri pentru ca aceştia să-şi păstreze o sănătatea mintală bună.

Citeşte şi

Ex-preşedinte Facebook, despre rolul ascuns al butonului „Like“. Cum exploatează „vulnerabilităţile minţii“ reţeaua socială care a acaparat lumea

Studiul pentru liniştea părinţilor îngrijoraţi de relaţiile online ale copiilor: „Comunicarea mediată de tehnologie poate oferi beneficii adiţionale“