Primăria Cluj-Napoca a pierdut un teren de 1,1 hectare în centrul oraşului. Piaţa Avram Iancu aparţine Arhiepiscopiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Piaţa Avram Iancu se află în centrul oraşului. FOTO: Remus Florescu
Piaţa Avram Iancu se află în centrul oraşului. FOTO: Remus Florescu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a tranşat, definitiv, litigiul dintre Primăria Cluj-Napoca şi Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului pentru terenul de 1,1 hectare din Piaţa Avram Iancu. Suprafaţa a fost donată Bisericii Ortodoxe în 1923, însă în Cartea Funciară a apărut un alt proprietar.

Primăria Cluj-Napoca a pierdut definitiv procesul cu Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului ce viza un teren de 1,1 hectare din Piaţa-Avram Iancu. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, vineri, ca nefondat recursul municipalităţii clujene la decizia Curţii de Apel Cluj prin care s-a stabilit că terenul trebuie să rămână în proprietatea Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului. Primăria a avansat în urmă cu mai mulţi ani ideea realizării unui parking subteran sub Piaţa Avram Iancă, însă s-a lovit de refuzul categoric al Arhiepiscopiei, care a motivat că un asemenea proiect ar pune în pericol Catedrala. Terenul aflat în discuţie este cel din zona Catedralei şi a parcului.  

Primăria pierde terenul şi plăteşte cheltuieli de judecată

Litigiul dintre Primărie şi Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului a izbucnit în 2014, când instituţia bisericească a solicitat un extras CF pentru terenul din Piaţa Avram Iancu. În ciuda faptului că Arhiepiscopia avea acte de proprietare asupra supraveţei de 1,1 hectare de teren din Piaţă, proprietarul din CF era Primăria Cluj-Napoca. „Imobilul de 11.313 de metri pătraţi din Piaţa Avram Iancu a intrat în proprietatea Episcopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului în 1923 când oraşul Cluj a donat acest teren bisericii „pe veci şi irevocabil cu drept de proprietate nelimitată şi liber de orice sarcină”. Scopul acestei donaţii a fost ca Episcopia Ortodoxă să poată ridica pe acel teren o Catedrală. Actul de donaţie a fost încheiat în 30 ianuarie 1923, fiind aprobat de Prefectura Cluj. În document se mai preciza că „episcopia va putea zidi pe teritoriul dăruit, biserica catedrală, rămânând ca restul locului să se folosească pe mai departe ca parc pentru public şi ca loc pentru statuile ce se vor ridica în amintirea bărbaţilor binemeritaţi pentru neamul românesc”, relatează Făclia de Cluj. Arhiepiscopia a câştigat procesul la Tribunal, la Curtea de Apel şi la Înalta Curte de Casaţiei şi Justiţie, hotărâre care este definitivă. Municipalitatea clujeană este obligată la plata sumei de 5676 lei către Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, reprezentând cheltuieli de judecată. 

Citeşte şi

Piaţă subterană în Cluj-Napoca? Cum vede centrul oraşului unul dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi ardeleni

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite