România lucrului prost făcut: groapa de gunoi din Cluj care costă mai mult decât un spital ultramodern

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Utilajele firmei Kranz Eurocenter remediază lucrările de mântuială făcute de antreprenorii anteriori. FOTO: Remus Florescu
Utilajele firmei Kranz Eurocenter remediază lucrările de mântuială făcute de antreprenorii anteriori. FOTO: Remus Florescu

Celula de depozitare, care face parte din proiectul european Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, licitată în 2012 cu 35 de milioane de lei a ajuns să coste dublu. O groapă de 7,7 hectare e mai scumpă decât ultimul spital privat deschis în Cluj şi cam la fel de scumpă ca cel mai modern spital care se construieşte acum la Bucureşti. Incompetenţa şi hoţia îi costă pe clujeni 40 de milioane de lei.

Avem pe de o parte o celulă de depozitare a deşeurilor cu o suprafaţă de circa 7,7 hectare, cu o lungime de cca 470 de metri şi o lăţime de 210 metri, şi cu o capacitate totală de circa 1,5 milioane de metri cubi. Simplu spus este vorba despre o groapă uriaşă, despărţită de mai multe diguri, care trebuie să fie etanşă pentru a nu polua subsolul. Celula de depozitarea face parte din proiectul european Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), demarat în 2012 de Consiliul Judeţean Cluj, şi a fost licitată cu 35 de milioane de lei, termenul de finalizare fiind anul 2013. Săptămâna viitoare, consilierii judeţeni clujeni vor avea de votat un proiect de hotărâre care ridica costurile depozitului de deşeuri la 70 de milioane de lei (circa 15 milioane de euro).   

Mai scumpă decât un spital ultramodern


Asta înseamnă că groapa respectivă va ajunge să coste cu 5 milioane de euro mai mult decât cel mai nou spital privat inaugurat în Cluj în 2015 – Polaris Medical – un spital de 11.000 mp suprafaţă utilă, amplasat într-un cadru de peste 6 hectare, având 180 de paturi, laborator, imagistică, bază de tratament şi ambulator de specialitate. Investiţia în spital: 10 milioane de euro.

Pe de altă parte, dacă facem o comparaţie cu spitalul pe care a început să-l construiască reţeaua Medsana în Bucureşti, anunţat drept „cel mai modern spital privat din România”, care va fi specializat în chirurgie robotică, costurile sunt sensibil egale. Groapa de gunoi şi spitalul vor costa circa 15 milioane de euro.

image

Polaris Medical a fost ridicat la Cluj cu 10 milioane de euro. FOTO: Transilvania Reporter.

Informaţii noi pentru DNA

DNA Cluj a demarat la începutul lunii iulie audierile în dosarul privind noua groapă de gunoi a judeţului, cu un prejudiciu estimat de 18 milioane de lei. Suma reprezintă valoarea lucrărilor de mântuială realizată de foştii antreprenori – firma Confort SA Timişoara, firma apropiată de PDL, şi Napoca Construcţii SA, firmă apropiată de social-democratul Ioan Rus. Practic tot ce au construit aceste firme reprezintă lucrări neconforme, bani pe care UE nu-i decontează, deci au fost plătiţi din buzunarul clujenilor. 

Nici nu s-a împlinit o lună de la primele audieri, că prejudiciul suferit de Consiliul Judeţean Cluj s-a dublat. Firma angajată, la finalul lui 2016, -„Kranz Eurocenter SRL-  să remedieze lucrările neconforme lăsate în urmă de celelalte companii- a cerut suplimentarea cu 20 de milioane de lei a contractului. 

Practic, în 2012, depozitul de deşeuri a fost licitat la 35 de milioane de lei, în cadrul unui contract mai mare care includea realizarea întregului Centru de Management Integrat al Deşeurilor – al cărui cost total a fost de 107 milioane de lei. Lucrările cu fostul antreprenor au fost suspendate în 2014 şi un nou antreprenor a fost ales, prin licitaţie, în 2016 – Kranz Eurocenter. Acesta s-a angajată să finalizeze depozitul de deşeuri pentru suma de 50 de milioane de lei. În urmă cu câteva zile, compania a cerut o majorare de 20 de milioane de lei, care sunt şanse mari să o primească – din cauză că celula a început să se surpe. Astfel s-a ajuns la astronomica sumă de 70 de milioane de lei pentru o groapă de 7,7 hectare. 

Un „bonus” de 20 de milioane de lei 

Într-un răspuns pentru „Adevărul”, Consiliul Judeţean Cluj a arătat că actualul Antreprenor, respectiv Asocierea Kranz Eurocenter Srl-Ispe Sa, a solicitat costuri suplimentare în valoare de 19,9 milioane de lei fără TVA „pentru execuţia lucrărilor suplimentare de consolidare a versantului afectat de alunecări de teren”, plus o prelungire cu 6 luni a perioadei de finalizare a contractului. Motivul: „evoluţia imprevizibilă a alunecărilor de teren din perioada primăvara anului 2016 (momentul întocmirii ofertei) până în Februarie 2017. În sprijinul argumentării sale, Antreprenorul invocă faptul că soluţia propusă prin Expertiza tehnică (...) nu mai este de actualitate”, se arată în răspunsul amintit. Practic, din nou probleme cu celula de depozitare. 

   

image
„Dacă va fi o solicitare în acest sens, noi va trebui să mergem în faţa consilierilor. Din ce ştiu, e vorba de zidul de sprijin din zona de unde s-a furat dealul. Acolo noi trebuie să facem un zid mai lung, ceea ce înseamnă lucrări în plus”,

Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj

Într-adevăr, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj există un dosar în lucru din 2014 privind furtul de materiale de construcţii de la CMID, practic s-a furat un deal de către una dintre firmele care lucra la obiectiv, dar membri echipei de implementare a proiectului susţin că de data asta alunecarea de teren este în altă zonă. 

Riscul de a face o groapă pe deal 

Furtul „dealului” a cauzat alunecări de teren în zona taluzului vestic, iar de data aceasta problemele sunt în centrul celulei de depozitare. 

„În cazul acesta nu putem afirma că surparea s-a produs din vina cuiva. Într-adevăr s-a săpat la baza dealului, ceea ce ar fi putut produce destabilizare, dar nicio expertiza nu a constatat exact asta. E posibil ca, indiferent cum ar fi lucrat, să se fi ajuns aici. Toate dealurile din zona aceasta au o natură a terenului ciudata”, susţin reprezentanţii echipei de implementare. 

Responsabil pentru aprobarea locului de realizare a centrului de deşeuri este proiectantul: consorţiul format din KOCKS Ingenieure, ENVIROPLAN Consultants & Engineers, EPEM SA Environmental Planning Engineering and Management şi SC ROMAIR CONSULTING LTD. 

Legat de suplimentarea cu 20 de milioane de lei, reprezentanţii echipei de implementare susţin că antreprenorul este îndreptăţit s-o ceară: „Compania a început lucrări de urgenţă de stabilizare a dealului, pentru că riscam să ajungă celula de depozitare pe şosea. Soluţia de stabilizare a dealului cu care au venit la licitaţie nu mai e suficientă, deoarece de întocmirea expertizei şi până la semnarea contractului a trecut 1 an, perioadă în care alunecarea de teren a avansat, situaţia agravându-se. Astfel, că nu mai e nevoie de 100 de metri de piloni foraţi, ci de 250 de metri”.  Consiliul Judeţean a cerut precizări şi de la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, care a concluzionat că este vorba despre lucrări suplimentare, care nu cad în obligaţia antreprenorului conform contractului. Este posibil ca săptămâna următoare, pe masa consilierilor judeţeni să ajungă proiectul de hotărâre pentru suplimentarea cu circa 20 de milioane de lei. Practic trebuie încheiat un contract nou. 

40 de milioane de lei plătesc clujenii din buzunare

I-am întrebat pe reprezentanţii echipei de implementare cât plăteşte Consiliului Judeţean în plus pentru Centrul Integrat de Management al Deşeurilor din cauza problemelor la celula de depozitare? „40 de milioane de lei. Dacă totul ar fi mers bine, suma aceasta nu trebuia plătită. Circa 20 de milioane de lei din cauza lucrărilor neconforme, pe care UE nu le decontează şi 20 de milioane din cauza surpării dealului cauzată de amplasamentul ales”, au răspuns aceştia. 

Cum s-a ajuns la acest dezastru

Cât de greu este să construieşti o groapă de gunoi care se întinde pe o suprafaţă de circa 7,7 hectare? „Foarte greu” – este singurul răspuns pe care-l putem da dacă ne gândim la proiectul Centrului de Management Integrat de Depozitare a Deşeurilor (CMID) demarat de Consiliul Judeţean Cluj în 2012. Banii nu au fost o problemă, întrucât proiectul, cu un buget de 107 milioane de lei, a fost finanţat de Uniunea Europeană, având ca termen de finalizare a doua jumătate a anului 2013. Contractul a fost împărţit în două: prima parte viza construirea celulei de depozitare, groapa aceea uriaşă unde vor fi depuse deşeurile, şi a clădirilor administrative, iar partea a doua viza realizarea staţiei de sortare şi a staţiei de tratare mecano-biologică. 

O „groapă” de 7 hectare pe deal 

Problemele cele mai mari au fost la celula de depozitare. Prima a fost amplasamentul – pe un mic deal din comuna Feleacu, în apropiere de rampa Pata Rât. Când faci o groapă uriaşă pe un deal există şi riscul alunecărilor de teren, de care proiectul nu a scăpat.

Din documentaţia de atribuire a contractului rezultă că „celula de depozitarea are o suprafaţă de cca 7,7 hectare şi o capacitate totală de cca 1.569.000 metri cubi. Lungimea celulei este de cca 470 de metri, iar lăţimea ei este variabilă de până la 210 metri (inclusiv taluzurile interioare).” Celula este delimitată de un dig perimetral de pământ şi împărţită în trei subcelule cu două diguri intermediare transversale, cu înălţimi cuprinse între 3 şi 5 metri. Pentru ca resturile de la deşeuri să nu ajungă în subsol, celula trebuie să aibe un sistem de etanşare şi drenare. 

Celula meşterului Manole

Lucrările au fost începute, în martie 2012, de asocierea care a câştigat licitaţia– SC Confort SA Timişoara (lider) şi companiile italiene Atzwanger SpA, Ladurner  Impianti SRL şi Vel Service SA. La 9 luni de la începerea lucrărilor, liderul asocierii a intrat în faliment. Nu înainte ca SC Confort SA - firma omului de afaceri timişorean Georgică Cornu numit şi „regele asfaltului din Banat” datorită lucrărilor de sute de milioane de euro contractate cu instituţii conduse de politicieni din PDL - să încaseze un avans de 10 milioane de lei. La conducerea Consiliului Judeţean Cluj se afla atunci Alin Tişe, lider local important al PDL-ului de atunci şi al PNL-ului de acum. Falimentul firmei lui Cornu a dus la schimbarea liderului asocierii – Confort SA a fost înlocuită de  Atzwanger SpA. Întrucât nu era acoperită partea de construcţii, italienii au  subcontractat, din februarie 2013, cu Asocierea Napoca SA – Napocamin SRL - SC Pan Petrol Com SRL. Firmele aparţin lui Ioan Bene, un om de afaceri local apropiat de liderul PSD Ioan Rus, care a fost acţionar la Hotelul Meridian din Cluj-Napoca, alături de copiii fostului ministru de interne social-democrat.  Lucrările la celula de depozitare s-au surpat în 2014, iar CJ a contractat în vara anului 2014 serviciile unu expert. 

Lucrări de mântuială 

Concluziile inginerului Florian Roman au fost că „cel mai mare risc îl reprezintă celula de depozitare”, pentru că proiectantul, antreprenorul şi inginerul au făcut greşeli. 

Proiectantul – consorţiul format din KOCKS Ingenieure, ENVIROPLAN Consultants & Engineers, EPEM SA Environmental Planning Engineering and Management şi SC ROMAIR CONSULTING LTD - a aprobat schimbarea materialelor de construcţie fără a calcula impactul, nu a oferit detalii de execuţie suficiente şi nu a urmărit execuţia lucrărilor. 

Principala vină a antreprenorului este că „nu a respectat proiectul celulei”. Dirigintele de şantier, Tahal Consulting Engineers LTD, este acuzat că „împreună cu antreprenorul poartă răspunderea pentru nerespectarea proiectului”. Având în vedere aceste informaţii, CJ a formulat, în decembrie 2014, plângeri către DNA şi Departamentul pentru Lupta Antifraudă, împotriva antreprenorului, subantreprenorului, inginerului şi precum şi a tuturor persoanelor care se fac vinovate de aspectele sesizate.

DNA s-a „trezit” după trei ani 

La începutul lunii iulie, la circa 3 ani de la depunerea plângerii, membrii echipei de implementare a proiectului CMID din cadrul Consiliului Judeţean au fost chemaţi la audieri la DNA. În sesizare, aceştia arătau că prejudiciul suferit de Consiliu este de 18,5 milioane de lei (TVA inclus), deoarece aceasta este suma pe care instituţia a trebuit să o returneze instituţiilor europene pentru lucrările de mântuială făcute la celula de depozitare. Expertiza a relevat că deşi celula de depozitare a fost finalizată în proporţie de 34%, lucrările au fost neconforme în proporţie de 100%, iar UE nu plăteşte pentru astfel de lucrări. Banii i-a plătit Consiliul Judeţean Cluj şi încearcă să-i recupereze în urma dosarului demarat de DNA. În ceea ce priveşte, suma de 20 de milioane de lei cerută de Kranz Eurocenter în plus, aici echipa de implementare a proiectului din cadrul Consiliului Judeţean Cluj nu a identificat, încă o soluţie pentru recuperare. Până una alta, „gaura” e decontată de clujeni. 

Citeşte şi

Conflictul din vârful DNA ajunge la Cluj. Cine a oprit anchetele de la Consiliul Judeţean: Kovesi, Ţuluş sau Mărincean?

Gunoaiele Clujului: PDL, PNL şi PSD fac aceeaşi mizerie. Cornu şi Bene, un partener de afaceri al fiului lui Ioan Rus, au luat banii şi au plecat

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite