„Spirala tăcerii“, teoria care explică de ce a câştigat Trump alegerile în SUA, în ciuda sondajelor de opinie nefavorabile

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Alegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA, în condiţiile în care sondajele o dădeau câştigătoare pe candidata democrată Hillary Clinton, poate fi explicată cu ajutorul “spiralei tăcerii”. Teoria cercetătoarei Elisabeth Noelle-Neumann se referă la presiunea opiniei publice asupra intenţiei de vot declarate a indivizilor.

Teoria cercetătoarei din Germania Elisabeth Noelle-Neumann se referă la disponibilitatea oamenilor de a-şi exprima propriile păreri în spaţiul public sau de a se abţine din teama de a nu fi izolaţi.

“Neumman susţine că într-o primă fază indivizii observă cu atenţie modul de gândire al majorităţii şi caută să perceapă care sunt tendinţele, ce opinii încep să domine, şi ce se va impune. Dacă mediul de opinie îi este favorabil, individul îşi va exprima deschis opiniile. Însă, dacă simte că se află în minoritate, tendinţa acestuia va fi de a se abţine în a-şi exprima în mod direct propriile opinii. Astfel, opiniile expuse pregnant, influenţează şi modelează comportamentele”, scrie Adrian Majuru în lucrarea “O analiză asupra teoriei <<spirala tăcerii>>”.  

Ce este "spirala tăcerii"

Teoria spiralei tăcerii poate fi defalcată în următoarele ipoteze de bază: 

- Cei mai mulţi oameni se tem de izolare socială.

- Prin urmare, oamenii observa în mod constant comportamentul altor persoane, în scopul de a afla care sunt opiniile şi comportamentele aprobate sau respinse în sfera publică.

- Oamenii exercita "presiunea izolării" asupra altor persoane, de exemplu, încruntându-se sau întorcând spatele atunci când cineva spune sau face ceva care este respins de opinia publică.

- Oamenii tind să-şi ascundă opiniile atunci când cred că s-ar expune la "presiunea izolării".

- Oameni care simt că opiniile le sunt sprijinite de opinia publică, tind să şi le exprime cu voce tare şi clar.

- Exprimarea opiniei cu voce tare, pe de o parte, şi ascunderea acesteia, pe altă parte, pun în mişcare “spirala tăcerii”.

- Procesul este de obicei declanşat de probleme emoţionale şi morale cu încărcătură mare.

- În caz de consens cu privire la o problemă într-o anumită societate, este puţin probabil ca o spirală a tăcerii să fie pusă în mişcare. Spirala este de obicei provocată de probleme controversate.

- Numărul real de susţinători ai unei opinii nu este neapărat esenţial pentru importanţa acesteia în spirala tăcerii. 

- Opinia unei minorităţi poate fi percepută drept majoritară în sfera publică, dacă partizanii acesteia acţionează în mod public suficient de ferm şi de elocvent.

- Mass-media poate avea o influenţă decisivă asupra formării opiniei publice. În cazul în care mass-media sprijină, în mod repetat şi în unitar, o anumită parte a unei controverse publice, această parte va avea o şansă semnificativ mai mare de a ieşi câştigătoare în procesul demarat de spirala tăcerii.

- Teama de şi ameninţarea cu izolarea socială operează subconştient: Majoritatea oamenilor nu se gândesc în mod conştient la modul în care comportamentul lor este orientat către opinia publică.

- Opinia publică este limitată în timp şi spaţiu. Oriunde oamenii trăiesc împreună în societăţi, opinia publică va funcţiona ca un mecanism de control social. Cu toate acestea, ceea ce aprobă opinia publică în mod specific sau respinge se va schimba cu timpul şi diferă de la un loc la altul.

- Opinia publică stabilizează şi integrează societatea deoarece conflictele vor fi soluţionate prin spirale de tăcere în favoarea unei opinii. 

Concluzie

Elisabeth Noelle-Neumann şi-a pornit cercetarea de la analiza comportamentelor alegătorilor în preajma alegerilor pentru Bundestag din Germania Federală în anii 1965 şi 1972. Cele două formatiuni politice relevante erau Uniunea CDU/CSU (Uniunea Creştin Democrată/Uniunea Creştin Socială) şi SPD (Partidul Social Democrat).

“În preajma campaniei din 1965 s-a observat că intenţiile de vot au rămas timp de câteva luni aproape neschimbate (aprilie-august), cele două partide au intrat în cursă cu şanse egale. Acelaşi fenomen s-a petrecut şi înainte de alegerile din 1972, sondejele de opinie indicau o diferenţă mică  între CDU/CSU şi SPD. Cu toate acestea în 1965, CDU/CSU a câştigat alegerile, după ce s-a constatat un reflex de raliere către câştigătorul probabil. 

Balansul de ultim moment a fost realizat de indivizii caracterizaţi ca având o slabă încredere în sine şi un interes redus pentru politică. Ceea ce a stârnit consternarea cercetătorilor a fost evoluţia diferită a aşteptărilor cu privire la câstigătorul alegerilor în condiţiile în care intenţiile de vot au rămas aceleaşi. Deşi, de exemplu în 1965 competiţia era strânsă, certătorii au observat un contrast în perioada dinaintea alegerilor după ce o seamă de sondaje au fost comparate”, se arată în lucrarea citată.

Situaţia a fost similară şi în cazul alegerilor pentru preşedinţia SUA. Astfel, unii analişti au explicat victoria clară a lui Trump, în pofida sondajelor care o arătau în pole position pe Hilary Clinton, folosind teoria “spirala tăcerii”. Astfel, să declari că votezi cu Donald Trump a devenit o acţiune blamabilă de către opinia publică şi de către majoritatea publicaţiilor şi televiziunilor americane. O analiză media a arătat că circa 90% dintre instituţiile media din SUA au fost de partea candidatei democrate. 

Citeşte şi

Prima decizie importantă a preşedintelui Donald Trump: Reince Priebus, desemnat noul şef de cabinet al Casei Albe

Alegeri SUA 2016. Final de campanie electorală cu invective şi acuzaţii. Obama încearcă să mobilizeze electoratul

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite