VIDEO Cum se vede de sus Delta Clujului. Frumuseţile neştiute din cea mai mare întindere de stuf din Transilvania

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Stufărişurile  de la Sic, sau Delta Clujului cum mai e denumită zona, au fost filmate de sus cu o dronă de doi amici din Dej, Dragoş Busuioc şi Radu Pop, într-o drumeţie de toamnă.

Un film de amatori, făcut într-o drumeţie, în Delta Clujului arată, încă o dată, ce frumuseţi neştiute ne înconjoară, dar şi cât de uşor poate fi să promovezi turistic o destinaţie testată pe propria piele.

Dragoş Busuioc şi Radu Pop au făcut un film de vreo 6 minute din imaginile filmate de o dronă şi fotografii din zonă.

Rezultatul îl puteţi vedea în video-ul de mai jos:

Minunea numită Delta Clujului

„Delta Clujului“ sau Stufărişurile de la Sic sunt în custodia Asociaţiei Eco Transilvania. Stufărişul se află nord-estul judeţului Cluj, la 60 de kilometri de Cluj-Napoca şi 15 kilometri de Gherla. Zona propriu-zisă cu stuf este de circa 220 de hectare, iar suprafaţa întregii rezervaţii este de 505 de hectare.

image

Stufărişurile de la Sic reprezintă cea mai mare întindere de stuf din Transilvania şi a doua ca suprafaţă după Delta Dunării. Pe lângă pătura de stuf, în rezervaţie se mai găseşte şi o pădure-galerie, unul dintre tipurile de habitat prioritar pentru conservare. Acolo vieţuiesc aproape 500 de plante, circa 500 de specii de fluturi, peste 200 specii de insecte, 9 specii de şerpi, 72 de specii de păsări (protejate la nivel naţional şi internaţional) şi 23 specii de mamifere.

Un simbol al stufărişurilor întinse este buhaiul de baltă, o specie protejată la nivel mondial, care are nevoie de suprafeţe mari de trestie pentru a cuibări. În „deltă“ mai trăiesc cârsteii de baltă, cresteţii pestriţi, cenuşii şi stârcii pitici. Acum 150 de ani trăiau şi pelicani în „Delta Clujului“.

„Prezenţa apei aici a născut tot acest complex ecosistem. Apa inundă rădacina stufului în umbra căruia se adăpostesc cuiburile păsărilor, tot apa este cea care ascunde o întreagă lume de alge şi vieţuitoare care hrănesc peşii, peşti care, la rândul lor hrănesc păsările şi oamenii. Apa este cea care a creat tot acest peisaj ce atrage şi bucură privirea celor vin să admire. Desecând mlaştinile şi secând pâraiele, nu va mai fi stuf, nu vor mai fi peşti, nu vor mai veni păsări şi spre final nu vor mai rămâne decât unii oameni… aceia care nu mai pot pleca din pricina bătrâneţii lor“, explică biologul clujean Alexandru Stermin, unul dintre cei care au grijă de frumuseţea de la Sic.

image

Oaza de linişte de lângă oraş

Zona este vizitată de sute de turişti, iar podeţul de lemn ce traversează o parte din stufăriş, foişoarele şi observatorul ornitologic cresc accesibilitatea turistică a zonei.
Lacul Ştiucilor (foto mai jos, credit foto: Călin Precup), heleşteele şi iazurile din Bazinul Fizeşului reprezintă peste 430 de hectare de luciu.

image

Pe lângă locurile de cuibărit şi hrană, zona este un important punct în calea de migraţie a înaripatelor. Multe dintre specii ce cuibăresc în nordul îndepărtat poposind aici pentru a se hrăni în timpul lungii lor migraţii. Aceste zone, explică biologul Stermin, pe lângă importanţa lor ecologică, aduc şi un venit economic deosbit prin diversele specii de peşte care populează iazurile, de un real interes pentru pescari.

„Când îţi doreşti să scapi pentru câteva minute într-un loc îndepărtat unde să fie numai păsări şi natură, şi îţi dai seama că dupa 30 de minute de condus, din centrul Clujului, ai ajuns în locul pe care ţi-l doreşti.... doar cu păsări şi natură.. , dar nu îndepărtat. Şi acum simt în capul pieptului emoţia pe care mi-a dat-o mersul pe podeţul ăla lung… care parcă mă ducea undeva, departe, în timp“, mărturiseşte biologul clujean.

Imagini cu speciile care trăiesc în Delta Clujului, AICI.

Mai puteţi citi:

FOTO Turism ecologic cu bani europeni în „Delta Clujului“

FOTO „Delta Clujului“, cea mai mare întindere de stuf din ţară după Delta Dunării, arde în fiecare an din cauza sătenilor

EXCLUSIV România şi cele 365 motive ca să îţi iubeşti ţara

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite