Artiştii plastici cu o unică muză: Marea Neagră. Picturile care redau peisaje marine de vis sau bătălii navale celebre
0
PASIUNE La malul Mării Negre trăieşte singurul pictor-marinar pe care-l mai are Marina Română: Alexandru Ghinea. Arta sa este completată, pentru publicul de la expoziţii, de lucrările „pictorului farurilor“ Nicolae Găgeanu.
Când a văzut-o prima oară, a ştiut că şi-a găsit muza. Ea l-a făcut să-şi dorească să devină marinar, ea l-a atras spre pictură şi ea l-a determinat să nu-şi mai dorească vreodată alt model. Alexandru Ghinea (63 de ani) pictează de vreo 35 de ani şi simte că i-ar mai trebui o viaţă ca s-o cuprindă întru totul pe muza lui: Marea Neagră.
Marea din filme
Este născut în Mehedinţi, într-un sat din apropierea Dunării, Bistriţa, unde mai nimeni nu stătea să picteze. Doar un bătrân al locului avea îndeletnicirea asta. Copil fiind, Alexandru Ghinea a remarcat creaţiile bătrânelului în treacăt, prins în vârtejul jocurilor copilăriei. Prima dată a mers la un muzeu la vârsta de 15 ani, la Târgu-Jiu. În faţa culorilor şi formelor de pe simeze, adolescentul de atunci şi-a pus întrebarea dacă el ar fi în stare să facă asemenea desene. Marea o văzuse doar pe pânza ecranului de cinematograf, pe la caravanele care se plimbau prin sate. Acolo descoperise piraţi, bătălii, corăbii.
Fascinat de lumea zugrăvită în filme, a decis să se facă marinar. A ajuns la Constanţa, unde a devenit elev al Şcolii de Maiştri Militari „Amiral Ion Murgescu“. La absolvire, tânărul artilerist a primit repartiţie pe o navă purtătoare de rachete, la Mangalia. S-a căsătorit şi, visând la căminul ei din Limanu, soţia i-a spus că-şi doreşte tablouri în casă. Pictorului i-a încolţit atunci gândul acela vechi, din adolescenţă: „Ce-ar fi dacă le-aş face chiar eu?“.
„Era în anul 1980. De atunci, nu m-am mai lăsat de pictat“, rememorează Alexandru Ghinea. Până în anul 2001, când s-a retras la pensie, maistrul militar din Forţele Navale Române i-a dedicat mării tot timpul: la serviciu îşi făcea datoria pe felurite nave, iar în timpul liber intra în atelierul său şi picta ce văzuse, ce citise, ce îşi imagina. În misiuni îşi făcea documentarea, că de pictat este mai greu pe o navă militară.
Pictură de Alexandru Ghinea Sursa foto Arhivă personală
„Marea are nenumărate faţete, precum un diamant. De obicei, ea ia culoarea cerului. La ţărm, unde sunt alge, are o culoare, în larg are altă nuanţă şi claritate. Acolo vezi limpede fundul apei la o adâncime de 20 de metri, ca şi cum l-ai atinge. Trebuie să combini culorile ca să obţii nuanţa dorită, nicio culoare nu e folosită simplu, ci amestecată cu alte două-trei culori, iar îmbinarea lor depinde de măiestria celui care pictează“, explică artistul plastic.
Cele 7 valuri ale mării
Dacă vă întrebaţi din ce se obţine culoarea mării, aflaţi că albastrul este mereu însoţit, după caz, de verde, oranj, galben, violet şi multe tonuri de gri. La mal, marea este mai neagră, spre larg devine albă. Vopseaua trebuie să emane lumină, pentru a reda straturile, reflexele, transparenţa, transluciditatea apei. Apoi sunt valurile înspumate, mereu în mişcare. Ca să surprinzi un val care se formează din neant şi se rostogoleşte spre ţărm, îţi trebuie ore de studiu, până reuşeşti să captezi energia undei care se stinge în braţele uscatului. „Marea are şapte valuri. Dacă te uiţi cu atenţie, le prinzi ritmul. Şase valuri sunt egale, apoi al şaptelea este mai înalt şi mai zgomotos. Oceanul are nouă valuri: opt sunt egale, iar al nouălea este mai mare“, explică pictorul Ghinea.
Pictură de Alexandru Ghinea Sursa foto Forţele Navale Române
Marea din tablourile sale a fost apoi populată: cu vase, cu albatroşi, cu furtuni, cu bătălii navale celebre. Pentru reproducerea lor studiază amănunţit istoria faptelor, pentru a nu greşi vreun detaliu. „Viaţa tabloului pleacă din sufletul artistului. Trebuie să simţi marea, să o cunoşti, să o iubeşti. Fără acel sâmbure din interior, fără multă muncă, ore de studiu, fără ambiţie, nu se naşte nicio pictură. Eu când intru în atelier pierd noţiunea timpului. Mi-am păstrat obiceiul de a mă trezi la ora 6.00, ca pe vremea când eram în serviciul militar, activ. Beau o cafea, apoi mă apuc de pictat. Şi uit de mine. Nu ştiu nimic dacă mă întrebi, sunt total absorbit de desen. Intru în transă, efectiv. Îmi bate soţia în uşă după câteva ore, să mă cheme la masă“, mărturiseşte pictorul.
După Bric, Titanicul
În tablourile lui Alexandru Ghinea, nicio mare nu seamănă cu cealaltă. Ideile se nasc din penel, căutând graniţe, explorând necunoscutul, forţând limite. Pictorul autodidact a fost primit în rândurile Uniunii Artiştilor Plastici în 2012, ca o recunoaştere a valorii sale. Alexandru Ghinea este actualmente singurul pictor-marinar român, iar lui i-a revenit onoarea de a realiza tabloul de dimensiuni mari înfăţişând Bricul Mircea, care va fi expus în holul Comandamentului Flotei de pe faleza Cazinoului din Constanţa.
Dar provocarea urmează: un colecţionar german doreşte să aibă în pinacoteca sa Titanicul. „Este următorul tablou pe care-l voi lucra. Nu cred că va fi mai greu decât Bricul Mircea, care este un velier cu cinci pânze deosebite pe catarg, fiecare cu luminile şi umbrele sale. Dar este o provocare pe care o aşteptam. Pentru că simt că mai am încă multe de exprimat, ascunse încă aici, în sufletul meu“, spune pictorul Alexandru Ghinea.
Pictorul farurilor
Tot la Mangalia, un inginer horticultor pictează farurile litoralului. Nicolae Găgeanu (58 de ani) a fost atras către desen la vârsta de 10 ani, iar pasiunea lui o reprezintă peisajele. De câţiva ani, la ideea Marinei Militare, a început să studieze istoria farurilor, elementul de stabilitate din viaţa marinarilor, după care vapoarele se ghidează în drumul lor. Fiecare far de pe ţărmul Mării Negre a fost pictat de Nicolae Găgeanu, iar lucrările sale, împreună cu cele ale lui Alexandru Ghinea, sunt expuse la evenimentele organizate de Forţele Navale Române în toată ţara.
Picturile lui Nicolae Găgeanu Sursa foto A. Ghinea
„Farul de la Tuzla este primul far din metal din Europa, care mai este funcţional la ora actuală. Acum este şi far de aterizare. A fost modernizat cu nautofonul, dispozitivul care emite sunetele de semnalizare, pentru orientare pe timp de ceaţă. Farul din Constanţa, cel mai înalt de pe litoral, oferă o privelişte panoramică asupra portului. Dar cel mai mult îmi place vechiul far părăsit de la Sulina, care oferă o viziune spectaculoasă asupra Deltei Dunării, dar şi farul secular de pe Insula Şerpilor“, relatează pictorul Nicolae Găgeanu.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
