Blestemul Cazinoului din Constanţa. Cum îl plângeau acum 70 de ani: „Era perla Mării Negre, acum pasc oile lângă el“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

De-a lungul timpului, Cazinoul din Constanţa, cel mai frumos edificiu Art Nouveau din România, a fost lăsat de mai multe ori în paragină, ca acum. Unul dintre aceste momente s-a întâmplat după Al Doilea Război Mondial.

Deşi în scriptele de patrimoniu, comuniştii catalogaseră Cazinoul din Constanţa drept un monument kitchos, de prost gust, fără prea mare valoare artistică, presa comunistă vorbea despre edificiul ca fiind cunoscut în străinătate ca „Perla Mării Negre“.

„Era centrul de distracţie al vizitatorilor Constanţei, care veneau aici să petreacă ore plăcute la cazino. Era şi o sursă bună de venituri pentru oraş, căci concesionarii plăteau primăriei o cotă-parte din câştig“, scriau în iunie 1947 ziariştii de la „Cuget Liber“, oficiosul PCR a cărui colecţie se află la Biblioteca Judeţeană Ioan N. Roman din Constanţa. 

Jurnaliştii aminteau faptul că ocupaţia germană a luat toate picturile şi obiectele de preţ ale Cazinoului. „Dar a trecut războiul, iar acum această frumoasă podoabă a Constanţei se află într-o completă stare de părăginire“, erau ei nemulţumiţi.

În exterior nu se făcuse nici cea mai mică reparaţie, măcar aceea pentru astuparea găurilor din ziduri, provenite de la schije. În interior nu se făcuse nicio curăţenie. Cazinoul fusese jefuit. Fuseseră furate parchetul de pe jos, câteva fotolii care mai rămăseseră, o bună parte din instalaţia electrică şi ornamentele din scena de la sala de spectacol, precum şi pluşul care împodobea lojele. Cazinoul nu era păzit de nimeni şi nimeni nu avusese grijă ca în locul geamurilor de la uşi şi ferestre să se bată scânduri. 

Presa vremii despre starea Cazinoului - Cuget Liber, iunie 1947 Sursa Biblioteca I.N.Roman Constanţa

image

„E incontestabil că reparaţiuni radicale nu se pot face azi, din cauza lipsei şi a scumpetei unora dintre materiale. Dar se impune ca cel puţin Primăria să ia măsurile necesare pentru conservarea Cazinoului în starea în care se găseşte azi. Mergem cu paşi repezi spre refacere şi progres. Odată cu ţara întreagă va reînvia şi Cazinoul“, îşi exprimau speranţa ziariştii epocii comuniste.

În altă ediţie era semnalată paragina parcului Cazinoului, care devenise o pârloagă în care ajunseseră de păşteau oile. „Pretutindeni dezolare, deşi suntem în luna iunie, cea mai frumoasă lună de vară pentru viaţa parcului. Pentru mulţi, singura bucurie rămâne evadarea în câte un parc şi plajele. Iată însă că cel mai mare parc al oraşului este o grădină părăginită“, se plângeau ziariştii. 

Actualmente, starea Cazinoului din Constanţa este la fel de jalnică, singura deosebire faţă de trecut fiind faleza care a fost reabilitată cu fonduri europene. 

În interiorul Cazinoului din Constanţa

Reporterii „Adevărul“ au efectuat o vizită în interiorul Cazinoului din Constanţa, unul dintre cele mai cunoscute şi mai frumoase obiective turistice din România. Clădirea, în care se poate intra doar după obţinerea unor autorizaţii speciale, se prezintă într-o stare jalnică.

Decoraţiunile pereţilor sunt cuprinse de licheni care au crescut precum nişte grădini verticale, zidurile sunt pline de crăpături prin care intră păsările, podeaua este acoperită de un strat gros de găinaţ, iar vitraliile sunt sparte. „Când zidurile sunt verzi este semn că apa s-a infiltrat în structură şi a mâncat tencuiala, ceea ce afectează siguranţa clădirii“, sunt de părere specialişti în construcţie. 

Foto Horst Grund Sursa museumsyndicate.com

image

Ravagiile făcute de paragina în care monumentul de arhitectură se află de ani de zile au putut fi văzute „în toată splendoarea“ la turul organizat de Ziua Mondială Art Nouveau (10 iunie) de Institutul Naţional al Patrimoniului. Ca să intre în Cazino, fiecare persoană din turul condus de Diana Slav, singurul ghid gratuit al Constanţei, a semnat o declaraţie pe proprie răspundere în semn că a luat la cunoştinţă despre riscurile la care se supune intrând într-o clădire cu „avarii grave“.

Cum vedeau comuniştii Cazinoul din Constanţa

Experţii de la Patrimoniu au făcut astfel de tururi în oraşe reprezentative pentru stilul Art Nouveau: Constanţa, Oradea, Timişoara, Târgu-Mureş, Cluj-Napoca. „Curentul Art Nouveau a avut pe teritoriul României expresii diferite, motivate de realităţile politice şi culturale de la începutul secolului al XX-lea: de la cel de factură austro-ungară din vestul ţării şi de inspiraţie maghiară din centrul Transilvaniei, până la Art Nouveau-ul exuberant al Cazinoului din Constanţa, un reper în arhitectura europeană“, au precizat aceştia.

Comuniştii nu aveau, însă, această părere. În arhiva Institutului Naţional al Patrimoniului (INP) există o fişă tehnică întocmită în anii ’50, în care Cazinoul este descris astfel: „Nu are un caracter arhitectural bine definit, ci este o amestecătură de motive decorative, el fiind construit sub influenţa cosmopolită a cazinourilor epocii 1850-1900. La exterior terasa sprijinită pe un portic lung, cu 5 stâlpi, este dominată de un vitraliu în evantai, vitraliu ce se repetă pe toate faţadele. Partea superioară a clădirii se termină printr-un coronament cu decoraţii de rostrale antice (nave antice) cu capete de berbec şi ghirlande de alge marine. Interiorul are şi el o somptuozitate falsă cu scări şi balustrade impunătoare, coloane cu structură şi pereţi cu brâuri de marmură. Deşi interesant prin poziţia sa, el nu este la înălţimea unui monument din cauza înzorzonării şi a ornamentaţiilor fără gust.“

Actualii specialişti ai INP atrag, însă, atenţia asupra obiectivităţii autorului fişei de monument. „Este vorba despre o fişă din anii '50, ce trebuie citită în cheie critică atunci când face judecăţi de valoare asupra esteticii clădirii“ - subliniază expertul INP Irina Leca.

Cazinoul, expresia Art Nouveau în România

Art Nouveau este curentul artistic care a decorat începutul anilor 1900 în contextul perioadei La Belle Epoque. Simboliza „Noul“ veac, modernitatea adusă de secolul al XX-lea, eliberarea de încorsetarea vechiului secol. Cazinoul din Constanţa a fost construit în acei ani de frenezie, 1907-1910, fiind considerat cel mai însemnat model de stil Art Nouveau din România, specific pentru La Belle Epoque.

Era perioada marilor cazinouri ale Occidentului, iar România în plină afirmare îşi dorea un simbol pe măsură al eleganţei. Arhitectul Daniel Renard (născut la Dragomireşti, Neamţ, din mama româncă şi tatăl elveţian), cu studii la Paris, a realizat proiectul ales de autorităţile române. Renard a semnat planurile de arhitectură şi cele de decorare ale Cazinoului, el fiind şi creatorul hotelurilor Palace din Constanţa (pentru jucătorii de la Cazino) şi Athenee Palace din Bucureşti căruia anii ’40 i-au adus o transformare radicală şi două etaje.

La Cazinoul din Constanţa, curentul Art Nouveau era prezent prin decorarea bogată a faţadei, cu motive florale: fie naturaliste - prin ghirlande, fie simbolice - prin scoici, delfini, himere marine, prove de corăbii, catarge, globuri terestre cu cercuri de sextant etc). „Cazinoul din Constanţa este o pildă remarcabilă de arhitectură 1900. Detalii arhitectonice dau ansamblului, mai ales noaptea, aspectul unei lanterne feerice“, explica arhitectul Paul Constantin, autorul cărţii „Arta 1900“ în România (Editura Meridiane, 1972).

Cazinoul din Constanţa în paragină - iunie 2017 Foto Sînziana Ionescu

El mai nota că edificiul este o „demonstraţie de virtuozitate Art Nouveau“, prin cele patru arce mari de la parter, feroneria ondulantă în spirale-valuri a balustradei scării sau a balconului, bogăţia reliefurilor florale de la arce, panouri, oglinzi şi uşi, precum şi prin grandioasele evantaie de scoică sau în valuri de la casa scării sau de la decoraţiunea plafoanelor.

Prezentul trist

De-a lungul timpului, Cazinoul a fost localul jocurilor de noroc, apoi spital de campanie în perioada războaielor, restaurant, sală pentru şedinţele municipalităţii, apoi a fost concesionat de administraţia Radu Mazăre unei firme israeliene care l-a abandonat. După mai multe pasări de la autoritatea locală la cea centrală şi viceversa, monumentul se află în portofoliul Companiei Naţionale de Investiţii, captiv într-un şir nesfârşit de contestaţii la contestaţii şi de reevaluări ale ofertelor de la licitaţia publică de reabilitare.

„Suntem la a treia licitaţie, stăm cu banii blocaţi, 10 milioane euro, mi-nchipuiam că e greu să faci rost de bani, nu să-i cheltuieşti. În trei luni încheiem cu licitaţia, firma se apucă de lucru, iar în 24 luni trebuie să încheie lucrările. Vă asigur de un lucru: Cazinoul va fi renovat în timpul mandatului meu“, declara la finele lunii mai primarul Decebal Făgădău. Conform CNI, lucrările urgente sunt: înlocuirea învelitorii acoperişului, refacerea şi repararea peretiilor exteriori şi interiori păstrând specificul arhitectural şi decorativ al clădirii, restaurarea componentelor artistice şi ale celor arhitecturale, restaurarea şi înlocuirea tâmplăriei deteriorate, consolidarea şi lucrări de reparaţii structurale ale clădirii, înlocuirea completă a instalaţiilor termice, electrice şi de ventilaţie etc. 

Pe aceeaşi temă: 

FOTO Dezastrul fără sfârşit al unui uriaş monument de artă al României. Cum s-a degradat Cazinoul din Constanţa până la stadiul de „vizită pe proprie răspundere“

Cazinoul din Constanţa, deschis pentru câteva ore. Cum mai arată grandiosul edificiu care moare sub ochii noştri

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite