Ce presupune legiferarea parteneriatului civil în România: „Se desface mult mai uşor, fără presiunea divorţului“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
maini

Membrii Comisiei pentru Drepturile Omului din Camera Deputaţilor au avizat proiectul pentru legiferarea parteneriatului civil. În paralel, deputaţii au de analizat proiectul Coaliţiei pentru Familie vizând specificarea în Constituţie a sintagmei „bărbat şi femeie“.

Proiectul pentru legiferarea parteneriatului civil, înregistrat în fosta legislatură de Remus Cernea, fost deputat de Constanţa, a primit aviz favorabil miercuri, 15 februarie, la Comisia pentru Drepturile Omului din Camera Deputaţilor, care este for decizional. Au votat „pentru“ acest proiect de lege inclusiv deputaţi PSD, alături de PNL, USR şi UDMR - ceea ce constituie o premieră.

Proiectul, care ar reglementa concubinajele în orice cuplu, indiferent de sexul partenerilor, a primit aviz negativ la începutul lunii ianuarie în cadrul Comisiei pentru Muncă şi Protecţie Socială şi urmează ca alte două comisii, cea pentru Sănătate şi Familie şi Comisia şi cea pentru Egalitate de Şanse, să se pronunţe.

Indiferent de aviz, dacă este negativ sau pozitiv, proiectul va ajunge pentru dezbatare la Comisia Juridică, care va întocmi un raport, document de bază pentru intrarea la vot în plen. În funcţie de raportul Comisiei Juridice, parteneriatul civil ar putea ajunge să fie supus votului în Camera Deputaţilor.

Deosebirile între parteneriat, căsătorie şi înţelegere notarială

Avizul din Comisia pentru Drepturile Omului este primul vot favorabil pe care-l obţine acest proiect într-o comisie parlamentară în actuala legislatură, după ce a fost respins de Senat în octombrie 2016, ca prim for legislativ. Proiectul se află la a treia dezbatere în Parlamentul României, din 2013 încoace.

„La prima dezbatere aveam în comisii un singur vot pro - al meu. Acum am ajuns să avem 6 voturi pro în comisii, mai multe decât cele împotrivă plus abţinerile. Ce este foarte important, cele 6 voturi vin de la 4 partide, care au adus oameni noi în Parlament. Se simte alt suflu, sunt încrezător“, afirmă Remus Cernea, care adaugă că legea este perfectibilă, iar amendamentele pot fi făcute în Comisia Juridică.  

Un specialist din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor lămureşte din punct de vedere tehnic ce conţine proiectul pe care-l consideră „cu lacune“ în forma sa actuală. Tot el detaliază care sunt deosebirile între parteneriatul civil şi o căsătorie civilă sau o înţelegere legalizată la notar.

„În primul rând parteneriatul civil nu se desface printr-un divorţ, ca o căsătorie. Parteneriatul este o convenţie semnată de comun acord, care poate fi desfăcut unilateral - fără a mai trece prin instanţă. Se desface mult mai uşor, fără presiunea divorţului asupra partenerilor, a copiilor, a familiei extinse. La divorţul care nu se încheie amiabil urmează demonstrarea de vinovăţii, stabilirea unei culpe, eventual a daunelor pe care trebuie să le plătească partenerul considerat vinovat de despărţire. Dacă unul dintre soţi nu doreşte divorţul, acesta poate trena ani de zile. La parteneriatul civil este de ajuns manifestarea de voinţă a unuia dintre parteneri, iar despărţirea nu este imputabilă cuiva“, clarifică Silviu Dehelean, membru în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor.
 
Legat de actele care pot fi încheiate şi la notar privind înţelegerea dintre două persoane care doresc să împartă ceva, juristul face câteva observaţii. „Nu orice act notarial acoperă efectele acestui parteneriat. De exemplu, cel privind pensiile sau calitatea de aparţinător în sistemul de sănătate, în cazul îmbolnăvirii unuia dintre parteneri“, arată Dehelean.

Comunitatea de bunuri nu poate fi prevăzută la notar, cum nici căsătoria nu poate garanta în procente acest lucru, mai spune specialistul. Mai mult, perechile care doresc să încheie un parteneriat civil în România ar dori să aibă recunoscut dreptul la liberă circulaţie ca parteneri – acesta fiind şi temeiul invocat la Curtea Constituţională de românul Relu Adrian Coman şi americanul Robert Claybourne Hamilton (ambii în vârstă de 44 ani), primul cuplu gay care cere recunoaşterea în România a uniunii lor oficializate în Belgia, unde au fost declaraţi căsătoriţi. CCR ar urma să se pronunţe la 30 martie, după câteva amânări motivate de necesitatea consultării legislaţiei şi practicii europene. La recensămintele din 2002 şi din 2011, aproximativ 800.000 de persoane din România au declarat că trăiesc în uniune consensuală, reprezentând circa 4% din populaţie.

Controversă pe iniţiativa Coaliţiei pentru Familie

În paralel, iniţiativa Coaliţiei pentru Familie de modificare a Constituţiei prin referendum, în sensul specificării că familia este alcătuită din „bărbat şi femeie“, se află tot la Camera Deputaţilor, după ce a fost depus iniţial în mod greşit la Senat.
 
Propunerea a fost înregistrată luni, 13 februarie 2017. Reprezentanţii „Accept“, asociaţie pentru drepturile minorităţilor sexuale, reclamă că proiectul a fost depus după expirarea termenului legal, 25 mai 2016, şi cer să le fie returnată iniţiatorilor propunerea de revizuire, dată fiind încălcarea unor proceduri legale prevăzute în Constituţie şi în Legea nr.189/1999. Acestea stabilesc două obligaţii cumulative ale iniţiatorilor: să înregistreze propunerea legislativă la camera competentă (Camera Deputaţilor) şi să facă această înregistrare în termen de 6 luni de la publicarea iniţiativei în Monitorul Oficial (25 noiembrie 2015). „Legea trebuie să fie lege pentru toţi. Actualul parcurs, menit să acopere greşeala iniţială a comitetului de iniţiativă cetăţenească, pune în pericol instituţiile statului de drept şi creează un precedent îngrijorător în modul în care se poate revizui legea fundamentală, fără niciun fel de respect pentru proceduri sau Constituţia României“, a declarat Romaniţa Iordache, lider Accept.

În replică, reprezentanţii Coaliţiei pentru Familie spun că nu se află în culpă: „Am primit de la mai multe persoane întrebarea «Dacă am sesizat greşit Senatul, în loc de Camera Deputaţilor» atunci când am depus dosarele de semnături şi proiectul de lege de revizuire a Constituţiei. Unii, în loc de întrebare, au preferat acuzele. Alţii s-au bucurat. Răspunsul este nu, nu am făcut nicio eroare. Nici faptul că a fost trimisă de la Senat la Cameră nu este neobişnuit. Singura întrebare este de ce abia acum. La această întrebare nu pot răspunde decât membrii compartimentelor de specialitate ale celor două camere - şi nu noi. În orice caz, acest lucru nu schimbă nimic. Referendum va fi oricum“.

Pe aceeaşi temă: 

Raluca Prună, ministrul Justiţiei: „Cuplurile care trăiesc fără căsătorie, indiferent de sexul partenerilor, au nevoie de protecţie oferită de lege“

Românii şi homosexualii. Cine e, de fapt, „normal“ în subiectul care a încăierat activişti, politicieni, preoţi: „Deşi vorbim de păcat, ei nu sunt diferiţi de noi“

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite