Mania asfaltărilor peste noapte, patentată de comunişti. Cum discutau tovarăşii planul impresionării lui Nicolae Ceauşescu la inaugurarea Canalului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pentru inaugurarea celui mai măreţ obiectiv din România, Canalul Dunăre-Marea Neagră, regimul comunist a pus la punct o demonstraţie de putere. La 26 mai 1984, programul de desfăşurare a ceremoniei stabilea minut cu minut ceea ce aveau să facă oamenii muncii şi oficialităţile pentru preaslăvirea realizării edificiului.

În cartea documentară „Canalul Dunăre-Marea Neagră, între istorie, actualitate şi perspective“ (Editura Ex Ponto, 2008) elaborată de istorici ai Universităţii Ovidius Constanţa şi Administraţia Canalelor Navigabile Constanţa, specialiştii care au cercetat arhivele relatează cum a decurs orarul marelui eveniment.

„23 mai 1984

Partidul Comunist Român

Comitetul Judeţean Constanţa

Sarcini în legătură cu inaugurarea Canalului Dunăre-Marea Neagră

Transmite tovarăşul secretar Ion Radu, secretar al Comitetului Central al PCR - ora 16.45.

La Cernavodă – gardă completă, cu marinara, gărzi patriotice şi detaşamente ale tineretului. La Agigea, la sosire – gardă patriotică şi detaşamente ale tineretului.

La plecarea de la Agigea, aceeaşi gardă ca la Cernavodă.

La Cernavodă vor veni cu trenul membri ai Comitetului Politic Executiv, alţi 6 membri ai Guvernului – în total 42 tovarăşi. Vor fi primiţi şi se vor deplasa în Portul Cernavodă. După tăierea panglicii, cei 42 tovarăşi din conducerea partidului şi statului se vor urca în microbuze şi se vor deplasa la Km 5-400 unde se vor îmbarca pe nava Mihai Viteazul. Pe nava Lancea nu se îmbarcă decât tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu.

Primul secretar al Comitetului judeţean de partid nu se îmbarcă pe nava Mihai Viteazul, ci merge la Agigea unde îi va primi pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu.

Nu se vor trage salve de tun sau artificii.

După vizitarea Ecluzei se pleacă cu maşinile la Neptun – se va asfalta drumul până la şoseaua naţională, începând din momentul de faţă.

Oamenii vor rămâne pe loc – cât se pleacă la Neptun.

Ziariştii străini vor fi aşezaţi, fără podium, în careul stabilit.

În Tribuna oficială vor lua loc cei 42 tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, 2-4 tovarăşi din secretariat şi biroul comitetului judeţean … în total 60-70 tovarăşi.

Vorbitori: primul-secretar şi cei cu care am stabilit cu primul-secretar – exacavatoristul, fără cadre de conducere şi fără şofer auto.

În legătură cu adunarea populară, aceasta este aşa cum a fost concepută iniţial şi vom mai discuta amănunte în legătură cu această problemă.

În tabelul nominal cu oameni ai muncii propuşi pentru a lua loc în tribuna oficială figura Nicolae Văcaru, excavatorist la Întreprinderea de utilaj greu Basarabi. Şofer era Victoria Cabău, de la Centrala de antrepriză generală pentru construcţii hidrotehnice.

Programul tovarăşului Nicolae Ceauşescu

Ora 7.40 - plecarea din Bucureşti cu elicopterul

Ora 8.30 – Primirea oficială în Portul nou Cernavodă

Ora 8.40 – Îmbarcarea pe nava Lancea şi deplasarea până la km 0 + 00 escortată de 4 nave fluviale.

Ora 9.00 – Sosirea la punctul 0 + 00. Ceremonia deschiderii Canalului marcată prin tăierea panglicii. În timpul ceremoniei se trag 21 salve de artilerie.

Ora 9.00 – Continuarea deplasării cu nava Lancea până la km 1 + 200

Ora 9.20 – Debarcarea la km 1 + 200 şi deplasarea cu maşinile până la podul mixt Cernavodă. Vizionarea de pe pod a ecluzării unui convoi de 6 barje cu împingător. Continuarea deplasării cu maşinile până la km 5 + 400.

Ora 9.45 – Îmbarcarea pe navă şi deplasarea pe Canal până la portuld e aşteptare amonte al ecluzei Agigea

Ora 12.00 – Acostarea la cheiul de aşteptare Agigea

Ora 12-12.15 – Deplasarea cu maşinile la turnul de comandă al ecluzei Agigea, marcarea momentului ieşirii primului convoi de nave în Marea Neagră prin deschiderea porţilor de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu

Ora 12.30 – Adunarea populară la care participă 100.000 oameni ai muncii: intonarea Imnului de stat, deschiderea adunării populare, vor lua cuvântul primul secretar al Comitetului judeţean de partid şi 4-5 oameni ai muncii. Primul secretar invită pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu să ia cuvântul“.

Pergamentul din malul Canalului

Comandorul dr. Marian Moşneagu, fostul şef al Serviciului Istoric al Armatei, consemnează în volumul documentar editat de colectivul de istorici derularea momentului culminant. „Nava prezidenţială a oprit la km 48, unde preşedintelui României i s-a raportat că brigadierii şi-au îndeplinit misiunea încredinţată şi i s-a cerut permisiunea de a începe construcţia Monumentului Tineretului, situat chiar în acest punct, pe promontoriul malului drept al Canalului. În prezenţa demnitarilor români, în temelia acestuia a fost zidit într-un cilindru metalic un pergament cu următorul înscris: <În prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a inaugurat astăzi, 26 mai 1984, construcţia Monumentului tineretului – mărturie a muncii şi abnegaţiei pe care brigadierii Şantierului naţional, întregul tineret al României socialiste le-au depus la realizarea Canalului Dunăre-Marea Neagră, în perioada 1976-1984, monument ce va dăinui peste veacuri, ca generaţiile viitoare să ştie că noi ne-am făcut datoria pentru înălţarea patriei>.

La cheul Portului Agigea, oficialităţile au trecut în revistă, de pe terasa turnului de control al ecluzei, panorama canalului. La ora 12.45, Nicolae Ceauşescu a fost invitat să dea comanda, printr-o apăsare de buton, pentru efectuarea operaţiunilor tehnice de ieşire a primului convoi în avanportul noului port Constanţa Sud-Agigea. Momentul a fost acompaniat de sunetele prelungi ale sunetelor vedetelor torpiloare cu 4 tuburi, acostate la ambele maluri ale canalului, între podul rutier şi ecluză“.

Canalul Dunăre-Marea Neagră este un edificiu-record pentru ţara noastră, fiind cel de-al treilea canal navigabil din lume, după Canalul Suez (184 km) şi Canalul Panama (81 km). Singurul indice incalculabil este numărul victimelor ucise la Canal de condiţiile grele de muncă, inaniţie, boli, tortură. A fost construit în două etape: 1949-1953 şi 1975-1984-1987. Dacă la 26 mai 1984 era inaugurat marele canal, coincidenţă, la 25 mai 1949 Consiliul de Miniştri al României hotăra demararea lucrărilor pentru construirea celui de-al patrulea canal al Dunării, în afara celor naturale: Chilia, Sulina şi Sfântul Gheorghe.

Oficial, în perioada 1949-1953 au murit 656 persoane, dar statistica nu este considerată nici pe departe a fi cea reală. Ca să le dispară urma pe vecie, morţii au fost îngropaţi în malurile canalului, peste care s-au revărsat milioane de metri cubi de pământ, rocă şi apă. În iulie 1953, după un proces răsunător al sabotorilor de la Canal (august-septembrie 1952), conducerea comunistă decide să închidă şantierul, pentru care nu mai avea resurse financiare.

Lucrările aveau să fie reluate în 1975, la dorinţa lui Nicolae Ceauşescu, care concentrase în Dobrogea mari obiective strategice de interes naţional, precum Centrala Atomică de la Cernavodă sau platforma petrolieră de la Midia Năvodari, ce aveau să întărească puterea economică dată României de Portul Constanţa. Această a doua etapă a canalului care s-a încheiat într-o primă etapă în 1984, apoi a continuat până în 1987, pentru finalizarea ramificaţiei Poarta Albă-Midia Năvodari, a reunit specialiştii ţării, care au avut la dispoziţie tot sprijinul PCR.

Canalul Dunăre-Marea Neagră este compus din ruta principală Cernavodă-Agigea (64 kilometri), având o ramificaţie nordică Poarta Albă-Midia Năvodari (32 kilometri). La construirea sa au fost înregistrate următoarele statistici-record: 300 de milioane de metri cubi de sol şi rocă excavaţi; 4 milioane de metri cubi de beton şi beton armat folosiţi; 24.345 tone de echipament şi lucrări metalice; 33.500 de proiecte; 30 de institute de cercetare şi proiectare; peste 32.000 de specialişti; 24 miliarde lei vechi - cost total; 768 de excavatoare, 5.170 autobasculante, 645 buldozere, 316 autoîncărcătoare etc.

Peste 11 lagăre de muncă forţată au fost înfiinţate pe traseul Canalului. Pe locul fostei colonii de la Galeşu, Asociaţia Deţinuţilor Politici din România - filiala Constanţa a înălţat un monument care să le cinstească memoria victimelor canalului, iar Arhiepiscopia Tomisului a pus piatra de temelie a unei mănăstiri închinate martirilor neamului. 

Pe aceeaşi temă: 

Moartea cutremurătoare a unui demnitar interbelic în lagărul comunist de la Canal. Gestul său a determinat stoparea ororilor

A murit inginerul Chiriac Avădanei, specialistul care a proiectat Canalul Dunăre-Marea Neagră

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite