VIDEO Discuţia care a născut ideea de Midnight Killer, marca lui Andrei Gheorghe. „I-a plăcut aşa mult sintagma că şi-a denumit emisiunea astfel“
0
Un apropiat al lui Andrei Gheorghe, din perioada în care acesta s-a lansat la Constanţa, dezvăluie cum a fost aleasă titulatura de „Midnight Killer“ a emisiunii care l-a făcut celebru pe omul de radio.
Sebastian Bodu, fostul europarlamentar, mărturiseşte că titulatura de „Midnight Killer“, făcută celebră de Andrei Gheorghe, a fost sugerată de el.
„Eu i-am dat ideea denumirii acelei emisiuni. Pe care a făcut-o ca nimeni altul“, afirmă constănţeanul Bodu pe contul său de Facebook.
„Urma să se deschidă un nou post de radio în Constanţa, Sky FM, nucleul fiind format din câţiva redactori plecaţi de la Radio Constanţa. Andrei Gheorghe urma să fie redactor-şef (şi-a dat demisia de la Radio Constanţa... pe o casetă înregistrată). Ne-am întâlnit la Restaurantul Capitol şi i-am adus un eseu, aşa cum îmi ceruse. Tocmai se terminase serialul TV american Midnight Caller, iar eu scrisesem despre numeroşii analfabeţi care sună să intre în direct la câte un post de radio de-al nostru, de îţi vine să îţi tai venele când îi asculţi. Un fel de Midnight Killer. I-a plăcut aşa de mult sintagma încât şi-a denumit emisiunea astfel. Midnight Killer, emisiunea care a ţinut Constanţa trează“, explică Sebastian Bodu.
_________________________________________________________________________________
Horia Pătrăhău, un senior al radioului din Constanţa, cunoscut pentru programele sale muzicale-şcoală, îşi aminteşte câteva dintre lucrurile care l-au ţinut aproape de Andrei Gheorghe.
„Amintiri cu Andrei, câteva:
Ne-am cunoscut în copilărie... avea un câine, Ritchie (de la Ritchie Blackmore, chitaristul grupului Deep Purple), la fel de diliu ca stăpânul lui.
Primul schimb de discuri: mi-a dat ”Kiss Alive II”, pentru Black Sabbath - ”Paranoid”.
Am devenit mult mai apropiaţi în anii '90, când, pentru o perioadă destul de lungă, am fost colegi. Sunt foarte mândru că, în 1991, l-am convins să vină la „Radio Constanţa”; oricum, cred că dacă nu ar fi venit atunci, sigur ar fi ajuns tot la un post de radio sau de televiziune, era chemarea lui.
În 1993, am plecat împreună cu el şi alţi colegi, la Sky; de-acolo sunt multe de povestit, nebunie totală! Am să amintesc doar ”Shit Hit List DJ cu Horică şi Andrei”, o emisiune dementă; bineînţeles, în primul rând, au fost programele lui, care l-au făcut „omul nr. 1” al radioului constănţean.
Din 1995, am fost împreună şi la TV Neptun, chiar de la început, apoi a plecat la Bucureşti şi a devenit cel pe care îl cunoaşte toată lumea...
Şi încă un lucru pe care nu-l pot uita, de la deschiderea clubului Phoenix, în 1997; Andrei striga, din sală: „Pătrăhău, te iubesc”!
Ăsta era Gheorghe!“ - Horia Pătrăhău, Radio Constanţa
Echipa de start Radio Sky Constanţa - Andrei, în centru, privind în sus Sursa Facebook Horia Pătrăhău
__________________________________________________________________________________
„Spre finele lui ' 93 - ia uite, s-a scurs deja un sfert de veac - puneam la cale cu Gili Mocanu, în vidul-ovid al Constanţei, o expoziţie, ca să scoatem la aer nişte lucrări pe care ne plictisisem să ni le tot arătăm unul altuia. Ne gândeam că măcar om mai da de oameni ca noi şi ne-o mai trece urâtul Nu prea ştiam ce să facem, nu ne venea să ne luăm atât de în serios încât să ne promovăm, dar nu era nimeni care s-o facă, aşa că am stabilit o zi de vernisaj si-am încropit niste afişe să-l anunţăm - xeroxasem nişte fotografii pe care-am încercat să scriem cu tuş ce şi cum, dar nu ne-am putut abţine şi-au ieşit ca nişte manifeste absconse dark de prevenit lumea să nu iasă din casă, pe care le-am împrăştat prin oraş, întărâtaţi de inutitatea gestului nostru. Singurul lucru care ne-a mai trecut prin cap a fost să-l vizităm pe Andrei Gheorghe la Radio Sky, să-l invităm să vină, că era printre puţinii adevăraţi din oraş (el şi Harry Tavitian, care ne-a luat sub aripa lui mai târziu, când expoziţia a fost cenzurată şi-nchisă prematur) şi pentru cei ca el ne agitasem, de fapt, şi nu ne făceam multe iluzii. Era în direct, cu emisiunea lui dementă care-l consuma toată noaptea - şi cum n-a mai făcut nicicând după ce a plecat din oraş - dar a ieşit câteva minute, la o ţigară, avea în mână un pahar de coniac şi-n ochi un ocean care ne-a înghiţit imediat. I-am dat un "afiş" şi i-am turuit ce ţicneli ne-au trecut prin cap, inclusiv că vernisajul va fi la 3 dimineaţa - atunci ne venise ideea, şi ne-a plăcut, am decis să ne ţinem de ea, şi apele din ochii care ne înghiţiseră s-au dat o clipă la o parte şi ne-au lăsat să ne uităm în sufletul lui şi-am văzut că-i plăcusem, şi-apoi chiar ne-a vorbit, ne-a promis c-o să vină, şi-o să aducă şi-un instrument -parcă un clarinet. Ne-a spart cu asta. Şi parcă ne-a venit inima la loc. Am făcut vernisajul, ne-am lungit toată noaptea,, şi-a fost foarte mişto, chiar dacă n-a venit nimeni - stam pe jos in sala de expozitie si ne uitam la oamenii care treceau, se uitau la noi prin geam şi plecau mai departe, nimeni nu îndrăznea să intre, ne-am uitat doar prin geam unii la alţii de seara până dimineaţa. Fireşte, nici el n-a venit. L-am mai întâlnit doar o dată, la un meci literar la care era arbitru şi m-a făcut praf, cum se şi cuvenea. N-am apucat să-i spun că încă-l aştept cu clarinetul sau flautul ăla promis. La naiba. Mă tem că-ncep să-mi pierd răbdarea“ - Mugur Grosu, Revista Zeppelin
_________________________________________________________________________________
„La cum era, acu’ ar fi făcut un mişto mare de tot la adresa ăstora care azi postează chestii triste. A făcut stagiatură la noi în sat înainte de ‘89. Era circul şcolii. Arunca cu catalogul, se urca pe catedră, mi-a şutit şi o casetă cu muzică pe care doar ce o primisem din Germania şi care era programată pentru discoteca de peste vară. M-a şi blocat chiar, după o controversă. Nu i-am purtat pică decât atunci când am căutat caseta aia de am înnebunit. Când i-am pomenit de asta, după vreo 20 de ani, a râs. Un om bun, nebun... acum mort“ - Laurenţiu Catrina, ascultător
__________________________________________________________________________________
„Pffff, te-ai dus şi tu... Prea devreme... Cuvintele-s de prisos, aşa că o să fumez un pachet de Camel şi o să beau o cafea bună, acolo, unde ar fi trebuit s-o bem. Şi o să ascult casetele cu emisiunile de la "etajul 13", chiar dacă ai zis să le arunc. Ai lăsat "urme" în toţi, maharajah! Că aşa ai fost tu, singurul din specia ta! Ne vedem "dincolo", "în aer", Andrei! #RIP“ - Laufer Bari, Parties & Events
__________________________________________________________________________________
„A sunat alaltăieri şi eram eu cu treabă, am vorbit repezit. Am sunat io ieri şi a văzut apelul mai târziu. am găsit mesaj azi dimineaţă "scuze, aku văzui, fusai la film". Şi, de nişte zeci de minute, îmi blingane mess şi telefon şi whatsapp. Că dacă e adevărat, Şi e adevărat. Andrei a fost unul dintre cei mai buni oameni pe care i-am cunoscut. cu toată strădania lui de a nu lasă să se vadă asta. şi unul dintre cei mai buni prieteni pe care îi poate avea cineva. ştiu asta de 20 de ani“ - Anamaria Lembrău, mamici.club
__________________________________________________________________________________
„Dumnezeu sa te odihnească în pace, Andrei Gheorghe! Ţie îţi datorez începutul meu în presă la radio Sky! Andrei Gheorghe, îţi mulţumesc!“ - Beti Fripis, prietenă din copilărie, avocat, fost jurnalist
__________________________________________________________________________________
„Rămas bun, Andrei!
Eşti omul căruia îi datorez începuturile mele în radio.
Ai iubit sunetele şi ai urât cacofoniile, mai ales pe cele cu două picioare.
Ai iubit viaţa şi ai urât prostia.
Ai călcat pe cadavre şi ai dat înapoi aripi îngerilor.
Ai fost excepţia care devine regulă. Pentru unii ai fost magnific, alţii te-au înjurat.
Ai fost sclipitor şi tiranic.
Aveai aversiune pentru emoţii ieftine, dar ce intens le trăiai, atunci când le descopereai forma pură.
Mulţi au vrut să te dărâme, căci îi arătai goi şi falşi.
Mulţi te-au văzut strâmb, eu ţi-am văzut lacrimile, cand ai dat speranţă unor suflete care nu mai puteau să meargă pe apă.
Sunt mândru că am fost alături de tine, căci am avut ce să învăţ.
Nu sunt printre cei care te arată cu degetul, nu sunt printre cei care, în umbra ta, au vrut să pară că sunt mai înalţi şi mai frumoşi.
Nu ai avut, şi nici nu ai nevoie de vorbe frumoase. Nici de la mine, nici de la alţii. Ai fost egal cu tine însuţi şi ai ştiut cum să priveşti drept şi ironic. Lumea ta nu era frumoasă. Dar era ADEVĂRATĂ!“ - Livius Iordănescu, fost ştirist Radio Sky
__________________________________________________________________________________
„Îţi mulţumesc, Andrei! Radioul rămâne pe mâini bune! E o promisiune!“ - Răzvan Petre, Bucureşti FM
__________________________________________________________________________________
„Moartea e inevitabilă. Cu viaţa însă ai două opţiuni, să pleci sau să stai. O dată ce ai optat pentru viaţă, lucrurile par să aibă rost. Muncă, copii, iubire, ură, furie, război. De toate pentru toţi. Şi când eşti viu, aşa de viu îţi pare totul… până într’o zi cînd îţi auzi ultima, uşoară răsuflare. La revedere“, a scris Andrei Gheorghe la 14 decembrie 2017.
Pe aceeaşi temă:
Andrei Gheorghe a murit. Rezultatele autopsiei şi când va fi gata rezultatul testului toxicologic
Se încarcă comentariile...
