Primul sat intrat în faliment. Sătenii din Verbiţa au venit să-şi îngroape Primăria
0
Salariaţii primăriei Verbiţa, din judeţul Dolj, lucrează ca voluntari de mai bine de o jumătate de an întrucât bugetul local este prea sărac pentru a-şi putea lua salariile. Angajaţii apelează la resursele familiale pentru a nu muri de foame: alocaţiile copiiilor, pensiile părinţilor sau grânele din pătul.
Ultima leafă încasată de cei 17 angajaţi a fost cea aferentă lunii august 2009. „Suntem săraci lipiţi... Trebuia să primim salariu pe 7 luni, prima de concediu impozitată separat plus al 13 - lea salariu”, se plânge secretarul Primăriei, Mihăilă Stanciu. Mai mult, unii dintre angajaţii Primăriei spun că sunt în imposibilitatea de a mai veni la serviciu. „Nu mai ştiu ce să mă fac. Eu fac naveta de la Pleniţa, cam 10 kilometri. Ieri m-am rugat să-mi dea pe datorie la benzinărie un litru de combustibil, pentru că nu mai aveam cu ce să ajung la Primărie. Noi am venit la muncă deşi nu ne-am luat banii, pentru că vin oamenii după o adeverinţă, după vreo copie a unui act, nu poţi să-i laşi aşa!”, mai spune secretarul Stanciu.
Pentru a-şi putea întreţine familiile, angajaţii Primăriei vând cereale din gospodărie la diverse persoane. „Cât om mai avea ce să vindem, că pătulul e aproape gol!” a spus una dintre angajate, care, de ruşine, a şi intrat repede în birou. Spusele sale sunt confirmate însă de primarul comunei Verbiţa, Marin Brăneci, aflat în aceeaşi situaţie: „Trăim cu zile şi cu porumbul din pătul! Nu avem ce face, stăm cu mâna întinsă la Guvern degeaba. E greu... O să mai dăm afară din angajaţi şi să vedem ce putem colecta din taxe, dar sunt slabe şanse... Aşteptăm să vină 2012, să dăm din nou cu ştampila!”.
Sătenii veniseră cu prosoape la parastasul Primăriei Verbiţa. „Am venit să o îngropăm, că nu se mai poate! Am înţeles că dacă Guvernu nu dă bani, ne desfinţează satu’ ...Cine a mai auzit aşa grozăvie?”, a spus Marin Badea, un sătean de 70 de ani care, alături de alţi şapte aflaţi în faţa primăriei, purta pe umăr un prosop nou, aşa cum se obişnuieşte atunci când moare cineva. Oamenii sunt cu atât mai revoltaţi cu cât spun că nu au ce să mănânce şi că au tremurat de frig toată iarna.
„Banii care ni s-au dat pentru lemne au fost opriţi la Primărie în contul datoriilor pe care le avem. Avem copii care fac naveta la şcoala din Pleniţa, dăm un milion pe lună la maşină!”, a spus Mănel Frim, un sătean de 45 de ani. Pe de altă parte, oamenii spun că nu pot face nici agricultură pentru a mai scoate un ban. „Am votat ca proştii pentru un kil de ulei şi unu’ de zahăr pe care ni le-au împărţit în pădure, să nu-i vadă concurenţa. Acu’ ne-am ales cu o primărie falimentară, iar localnicii muritori de foame”, afirmă Marin Badea, încruntându-şi sprâncenele de necaz.
Sătenii nu au uitat de politicienii care i-au curtat anul trecut: „Le mulţumim pentru halul în care suntem! Şi pentru florile trimise pe 8 martie 2009. După ce ne-au vrăjit să le dăm votul nu au mai călcat pe aici. Din sărăcia noastră le cumpărăm opinci dacă le e teamă că-şi murdăresc pantofii de firmă!” a spus inginera Ileana Brăneci, angajată a primăriei şi soţia primarului. Consilierul local Marin Pantelie o completează: „Aleşii noştri au palate, maşini scumpe şi căprioare pe masă, iar noi murim de foame. Aşa e în viaţă, pentru unii mumă, pt alţii ciumă“.
„Suntem în situaţia de a se desfinţa comuna”
Situaţia e cu atât mai gravă cu cât administraţia nu poate nici măcar să colecteze taxele şi impozitele restante pentru cele aproximativ 600 de gospodării deoarece majoritatea localnicilor trăiesc în sărăcie. „Deşi mergem zilnic pe teren să mai încasăm din datorii, sunt oameni cărora nu avem ce să le luăm. Sunt muritori de foame! Ce să le facem, să îi jupuim de vii?”, spune viceprimarul Nelu Calotă. Primăria are de recuperat de la populaţie restanţe vechi de 8 ani, suma totală ajungând 3,21 miliarde de lei vechi, o mare parte reprezentând taxe şi impozite neplătite.
Gradul de colectare a veniturilor proprii de către Primăria Verbiţa în ultimii doi ani a fost de 45 la sută. Din totalul de 321.000 lei care ar fi trebuit colectat, primăria a strâns doar o treime. Nici măcar bugetul pe anul în curs nu-i poate scoate din impas. „Pentru 2010 avem 2,010 miliarde de lei vechi, din care cheltuieli de personal 1,253 miliarde vechi şi restul cheltuieli curente. Singura soluţie este să nea dea bani din fondul de rezervă al ţării, vreo 3 miliarde ca să ajungem la zero. Altfel suntem puşi în situaţia de a desfinţa comuna şi să intrăm în insolvenţă. Dacă nu primim fonduri în perioada imediat următoare, vom pune lacăt pe uşa Primăriei”, a adăugat vicele.
Fonduri promise, de minister omise
Deşi prin adresa nr. 283708/10.11.2009 Ministrul Finanţelor a dat asigurări că vor fi alocate sumele necesare din Fondul de rezervă bugetară pentru asigurarea cheltuielilor de funcţionare a primăriilor, zilele trecute conducerea MAI a arătat că nu poate susţine fără probe temeinice alocarea de către Guvern, din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Primului - Ministru, a noi sume de bani către Primăria Verbiţa, pentru plata salariilor, după ce anul trecut Guvernul a locat deja în acest scop 890 milioane de lei vechi, prin două hotărâri de guvern, şi că soluţia trebuie găsită în îmbunătăţirea managementului la nivelul conducerii primăriei, printr-o mai bună colectare a creanţelor bugetare locale.
Se încarcă comentariile...
