„Am venit să mor pe plaiurile natale“

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bătrânii de la azil au mers la concert  FOTO Alexandra Tătaru
Bătrânii de la azil au mers la concert  FOTO Alexandra Tătaru

O parte dintre oamenii singuri, ajunşi la vârsta senectuţii, aleg să-şi petreacă ultima etapă a vieţii în centre speciale. Acolo au parte de îngrijire, atenţie, îşi fac prieteni şi deapănă poveşti. Uneori se înţeleg, alteori se contrazic, dar dacă îi întrebi despre starea generală, toţi răspund că e bine.

E mult mai bine, desigur. De ce să stai singur într-o casă sau pe capul rudelor, când poţi alege varianta „să nu superi pe nimeni”?

La  „Căminul pentru persoane vârstnice” din Focşani convieţuiesc aproximativ 50 de seniori. Fiecare cu povestea sa şi cu probleme individuale. Nu toţi sunt dispuşi să socializeze, dar o mare parte dintre ei şi-au acceptat amintirile şi trecutul şi, mai ales prezentul. Au condiţii bune, stau câte doi în cameră, sunt îngrijţi şi consiliaţi, pot ieşi în oraş cu bilet de voie, se bucură de orice surpriză făcută pentru ei şi acordă respectul cuvenit pentru fiecare moment pe care-l mai trăiesc.

Dacă ştii un bătrân singur, scoate-l în oraş! Îţi va mulţumi cu lacrimi de fericire.

Aşa ne-am gândit şi noi, un grup voluntari. Am profitat de faptul că un nou concert al Orchestrei de cameră ”Unirea” va avea loc în Focşani şi că nu ar strica dacă şi seniorii se vor bucura de câteva acorduri clasice. Doar trei dintre ei au răspuns invitaţiei noastre, dar este un început şi cu siguranţă vor mai urma şi alte ocazii.

batrani

Înainte de concert, am băut un ceai împreună şi am depănat poveşti. Poveştile prezentului nostru, alături de poveştile trecutului lor. O armonie dintre vechi şi nou, dintre veselie şi tristeţe, presărată cu nostalgii şi dorinţe de viaţă. Important este să ne gândim mai des la bâtrânii noştri, chiar dacă vremurile agresive pe care le trăim nu ne lasă timp prea mult.

Domnul I.Necula, un bărbat de 72 de ani şi-a amintit cu tristeţe de zilele amare pe care le-a avut în tinereţe din cauza neînţelegerilor cu tatăl său, apoi cu eşecurile în dragoste şi, mai ales amarul că cei doi copii ai săi s-au ”rătăcit” pe alte meleaguri, supăraţi şi acum pe el, după zeci de ani, din cauza despărţirii de mama lor. Acum, încă se mai gândeşte la ziua când ei îţi vor înghiţi propriul orgoliu şi îl vor vizita înainte să fie prea târziu.

batrani

Doamna Claudia C., cea mai ”tânără” locatară a centrului, a fost cea mai vorbăreaţă invitată. Şi-a amintit ce frumos a fost în anii de liceu, cât regret a avut că nu a continuat studiile superioare, cât de mult a suferit dupa un accident şi cât de fericită a fost când s-a ”născut” a doua oară. Dar, dintre toate necazurile pe care le-a putut îndura, cel mai trist a fost când a rămas pe drumuri, pentru că un ”domn” a considerat că apartamentul în care locuia cu acte în regulă i-ar aparţine. Dată afară din propria casă într-o zi de Paşti, după o tranziţie scurtă pe la rude, şi-a găsit liniştea în Centru, iar acum e fericită! Poate că nu interesează pe nimeni aceste poveşti, dar poţi face fericit un bătrân doar ascultându-l!

„Am venit să mor pe plaiurile natale”

Elena Sorani are acum 86 de ani. S-a născut în 1930 la Focşani din mama româncă şi tată italian. Tatăl le-a părăsit după doi ani de la naşterea Elenei, dar Elena a rămas cu cetăţenia tatălui. Din această cauză, în 1950 a fost forţată să părăsească România contrar voinţei sale. Trezită pe meleaguri italiene, acceptată de tată dar nu şi de noua lui soţie, Elena a fost nevoită să-şi trăiască viaţa independent la doar 20 de ani.
Cu studiile liceale terminate şi cele superioare întrerupte în România, ne-a mărturisit că în Italia a reuşit să-şi construiască o viaţă frumoasă. A avut un soţ minunat care a susţinut-o în toate, a călătorit în toată lumea, a acumulat experienţe extraordinare, dar a rămas mereu cu gândul la locurile natale. A visat mereu în limba română, chiar dacă nu a mai avut cu cine să o vorbească. Vorbeşte româneşte impecabil chiar şi după 6 decenii.

Acum, rămasă văduvă şi fără copii, a ales să se întoarcă la Focşani pentru a trăi zilele ce i-au mai rămas. Chiar dacă putea alege oricare ”Institut de bâtrâni” din Italia, vrea să fie îngropată acolo unde s-a născut. La Focşani va fi sufletul ei liniştit!

batrani

La concert, seniorii s-au simţit cei mai importanţi oameni din public

La Ateneul Popular din Focşani au fost întimpinaţi cu aplauze şi ghiocei de voluntarii Bibliotecii Judeţene, iar de pe scenă li s-a urat un călduros ”bun venit” de către directorul Valentin Gheorghiţă.

Au ascultat cu ochii în lacrimi lucrările lui Tomaso Albinoni, Antonio Vivaldi, Domenico Cimarossa şi Paul Constantinescu interpretate de Orchestra de cameră ”Unirea”, sub bagheta maestrului Vincent Gruger. Le mulţumim pentru seara minunată şi aşteptăm cu toţii următoarele concerte din 14 martie, 18 aprilie şi 13 iunie 2016.

La final, au avut ocazia să le fie strânse mâinile de însuşi maestrul dirijor, seara încheindu-li-se cu sentimentul că au fost cei mai importanţi oameni ai zilei. În cameră, mirosul de zambile din glastră şi primite de la Vali si Adrian, cu siguranţă le-a indus un somn frumos.

Într-o lume aproape meschină, nu pare foarte greu să oferi clipe minunate şi sensibile unor oameni care au cu adevărat nevoie de noi.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite