FOTO Secretul aflat în lada din pivniţă care i-a schimbat destinul artistei Leopoldina Bălănuţă. „Asta a transformat viaţa la Jariştea într-un paradis“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În acest an se împlinesc două decenii de la trecerea în nefiinţă a artistei născute în anul 1934 în Vrancea, la Păuleşti.

Vrânceană la origini, marea actriţă Leopoldina Bălănuţă a fost la începuturile sale suplinitoare la o şcoală din Vrancea, la Jariştea. Istoricul focşănean Florin Dîrdală a găsit la Arhivele Naţionale Vrancea informaţii interesante despre marea doamnă a teatrului românesc de la a cărei dispariţie se împlinesc anul acesta 20 de ani. Până la moartea ei, Leopoldina venea cel puţin odată pe an în Focşani, împreună cu soţul ei, actorul Mitică Popescu şi locuiau la sora artistei, într-un bloc din spatele tipografiei ziarului "Milcovul". În Focşani, o stradă poartă numele Leopoldinei Bălănuţă, la fel şi Casa de Cultură a Sindicatelor.

"Din păcate, artista născută la Păuleşti devine din ce în ce mai puţin cunoscută, nu doar pentru cei din generaţia tânără ci şi pentru alte categorii de vârstă, aşa că nu strică să ne mai aducem aminte de cea mai mare actriţă a judeţului Vrancea din toate timpurile. <<Poldi>>, cum îi spuneau prietenii, s-a născut în anul 1934, fiind fiica lui Neculai, de profesie şi vocaţie preot şi a Sandicăi, casnică şi vrednică mamă, după cum se poate urmări în continuare. Aşadar Leopoldina, împreună cu sora sa, Claudia, cu un an mai mare, au gustat din plin zorii copilăriei în frumoasa localitate de la poalele munţilor Vrancei, dar ambiţiile părinteşti şi mai ales ale mamei au fost categorice. Copilele trebuiau să înceapă studiul, încă din stadiul claselor primare, nu oriunde, ci la Şcoala de Fete nr 4 de la Focşani,  cam la vreo 60 de kilometri de casă, pe drumuri şi  cu mijloace de transport ca de secol XIX. Aşa că în anul 1941, când tatăl era mobilizat în Campania de Est a Armatei Române, Poldi începea şi urma clasa I de şcoală, probabil cu note bune, deşi arhiva veche a acestei unităţi de învăţământ nu s-a păstrat. Cu toate că veştile de pe front, în ceea ce-l priveşte pe tatăl lor ,deveniseră din ce în ce mai îngrijorătoare, acesta căzând prizonier prin 1944, Claudia şi Leopoldina intrau la Liceu, în cursul gimnazial, conform legilor ce reglementau învăţământul în  perioada interbelică.

FOTO Arhivele Naţionale Vrancea: Scoala de Fete

Imagine indisponibilă

Cu certificatul de absolvire nr 74, viitoare actriţă a fost admisă la Liceul de Fete din oraşul Focşani, actualul Colegiu Naţional Alexandru Ioan Cuza, unde a desfăşurat o activitate şcolară bună, finalizată cu media generală, pentru cei patru ani,de 8,50 , în condiţiile în care, împreună cu mama, împovărată de grija zilei de mâine, erau îndurerate şi îngrijorate de soarta părintelui, despre care nu mai ştiau dacă este mort sau viu. La Gimnaziul de fete nu s-a putut întrezări  mare lucru din uriaşul talent de mai târziu al actriţei. Ce-i drept aici a excelat în mod special la muzică, chiar şi la educaţie fizică a avut mulţi de  10, iar la matematică a dovedit suficiente aptitudini cât să obţină medii de peste 8 sau chiar nota 9, cu toate că  şi atunci ca şi acum matematica a fost şi va rămâne călcâiul lui Ahile pentru mulţi elevi. Rezultate bunicele a avut şi la limba română, cu note de 7, 8 şi 9. Nu s-a împăcat deloc cu limba germană şi uneori nici cu desenul sau geografia.  În 1948, când era în  clasa a IV-a gimnazială de liceu se petrece reforma comunistă a învăţământului, iar Leopoldina şi toţi şcolarii din ţară se trezesc că tot sistemul se schimbă. Din clasa a IV-a aceasta se transformă în clasa a VIII-a, Liceul devine Şcoală Medie, iar numărul claselor de liceu se reduce de la patru la două.

FOTO Arhivele Vrancea: Foaia matricolă a Leopoldinei Bălănuţă

Imagine indisponibilă

O întreagă harababură pentru ceea ce ştia familia Bălănuţă că era învăţământul serios şi cumsecade. Între timp, tatăl, reîntors din prizonierat  are de suferit din cauza simpatiilor legionare pe care cică le-a nutrit în anii 40, iar Poldi şi Claudia au  ajuns suplinitoare în podgoria vrânceană de la Jariştea, unde se pare că a descoperit resortul interior care a ghidat-o către cariera viitoare. După cum consemnează Monica Andrei într-un interviu luat Leopoldinei Bălănuţă: „Atunci am învăţat, poate, că tot răul este spre bine. La Jariştea am fost cazată în casa unui burghez, fost primar. Când l-au alungat din comună a lăsat în pivniţă nişte cufere mari din nuiele pline cu cărti. Nici nu ştiu cum le-am găsit, sora mea şi cu mine. Important este că le-am găsit şi asta a transformat acei doi ani din viată la Jariştea într-un paradis….”.

Imagine indisponibilă

Urmează cele de trei încercări de a reuşi la IATC, încurcate şi de dosarul nesănătos al familiei,ultima fiind cu noroc.  Între timp tatăl ajunge la reeducare, însă cariera artistei, din fericire, nu este stopată. Mai putem adăuga că Focşaniul a ştiut cum să procedeze  în cazul  acestei artiste, intitulând o stradă din urbe cu acest nume consacrat , iar pentru cei curioşi să afle unde a locuit familia Bălănuţă în oraşul nostru ar fi suficientă o privire la blocurile  învechite din strada Cuza Vodă vis a vis de sediul  Parchetului Judeţean.  Totodată, Casa de Cultură a municipiului poartă numele artistei. Marea Poldi s-a stins, după cum ştie, în anul 1998, iar sora Claudia, fosta şi severa profesoară de chimie, i-a mai supravieţuit până prin anul 2007", potrivit istoricului Forin Dîrdală.

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite