Monopolul privat al gunoiului scumpeşte artificial taxa de salubritate pentru sute de aşezări din sudul Moldovei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Arhiva Adevărul
FOTO Arhiva Adevărul

Gunoiul este plimbat sute de kilometri până la depozitul privat de la Muchea (judeţul Brăila), dat fiind că judeţele Galaţi, Vrancea, Bacău şi Vaslui nu reuşesc să gestioneze decât parţial problema. Profitând de situaţie, operatorul privat de la Muchea a anunţat că scumpeşte cu 25% tariful de depozitare.

Deşi au avut la dispoziţie mai bine opt ani pentru a rezolva problema depozitării şi neutralizării gunoiului menajer, judeţele Galaţi, Vrancea, Bacău şi Vaslui însă se află într-o zonă a incertitudinii.

Termenul limită până la care vechile gropi de gunoi de la Tecuci, Focşani, Adjud, Mărăşeşti, Bârlad şi Vaslui au putut funcţiona a fost 25 iulie 2017, iar de atunci, pentru că autorităţile judeţene nu au reuşit să finalizeze noile gropi de gunoi, ecologice, deşeurile sunt cărate cale de sute de kilometri, la depozitul Muchea (Brăila), care aparţine firmei private Tracon SRL.

Problema este că administratorii gropii de gunoi private s-au pomenit, deodată, că trebuie să facă faţă unei cereri foarte mari, pe care nu o poate onora şi, în plus, a ajuns în postura de a deţine monopulul depozitării gunoiului pentru partea de sud a Moldovei.

În aceste condiţii, Vrancea a intrat în mare încurcătură în noiembrie 2017, când s-a văzut în situaţia de i se refuza gunoiul pentru că depăşise graficul de depozitare anexat la contract, în vreme ce localităţile din Galaţi (cu excepţia municipiului Galaţi, care are groapă ecologică proprie) şi Vaslui s-au pomenit notificate că, de la 1 ianuarie 2018, taxa de depozitare va fi majorată cu 25%. Acest lucru înseamnă, evident, creşterea cheltuielilor publice şi, implicit, majorarea taxei de salubritate plătită de locuitori.

Primarii localităţilor gălăţene care depind de groapa de la Muchea s-a plâns Prefecturii şi Consiliului Judeţean şi au cerut sprijin în medierea problemei, argumentând că scumpirea anunţată de administratorii depozitului de deşeuri privat nu este justificată economic, ci este doar o manevră de creştere a profitului, valorificându-şi astfel poziţia de monopol regional. Sesizări în acest sens au fost transmise şi la adresa Guvernului.

Tecuciul este una dintre localităţile mari din zonă care va avea de furcă după majorarea anunţată. „La acest moment ne costă undeva la 123 de lei,fără TVA, pe tonă depozitarea gunoiului la Depozitul Zonal pentru Deşeuri nepericuloase de la Muchea – judeţul Brăila.Cheltuiala cu transportul gunoiului de la Tecuci la Brăila este de aproape 2.000 de lei pe zi, iar în ansamblu avem de-a face cu o activitate foarte costisitoare pentru oraş”, declara la începutul lui octombrie 2017, Cătălin Hurdubae, edilul Tecuciului.

De altfel, locuitorii oraşului Tecuci  plătesc de la 1 ianuarie o taxă de salubritate de 96 de lei an în loc de 48 de lei, iar calculaţia este făcută pe vechile tarife de la Muchea, nemajorate  cu 25%.

Din judeţul Galaţi ajung la groapa Muchea în jur de 2.500 de tone de gunoi menajer pe lună, ceea ce înseamnă că operatorul privat încasează doar de aici în jur de 400.000 de lei pe lună. Transportul costă, de asemenea, lunar, în jur de 200.000 de lei.

Şi mai complicată este situaţia primăriilor din Toflea, Ciorăşti, Brăhăşeşti, Ghidigeni sau Bereşti, care au de parcurs până la groapa de gunoi circa 240 de kilometri dus-întors. De altfel, pe bună dreptate, unii dintre primarii din partea de est a judeţului cer autorităţilor să vadă dacă nu cumva ar fi mai ieftin să ducă gunoiul „la export” în Republica Moldova.

Groapa Muchea nu face faţă la avalanşa de gunoi

Un calcul simplu arată că groapa Muchea ar trebui să primească de la judeţele Galaţi, Brăila şi Vaslui circa 9.000 de tone de gunoi pe lună, iar întrebarea este dacă spaţiile de preluare, sortare şi depozitare fac faţă.
Potrivit autorizaţiei emise pentru groapa Muchea de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Galaţi, capacitatea maximă de preluare a acesteia este de 70.000 de tone de gunoi pe an, ceea ce înseamnă că mai mult de 5.800 de tone pe lună nu pot intra pe poarta depozitului.

Dacă la gunoiul generat de judeţul Brăila (circa 2.000 de tone ajung la Muchea, restul la groapa ecologică de la Ianca) adăugăm deşeurile din cele trei judeţe din sudul Moldovei, ajungem la concluzia că doar jumătate dintre cele 11.000 de tone pot fi de fapt duse la rampa brăileană.

Ce se va întâmpla cu restul este deocamdată o enigmă, dar unii dintre edili vorbesc despre soluţii locale pentru procesare şi selectare. Spre exemplu, Cătălin Hurdubae, primarul Tecuciului, spune că vrea să reducă la jumătate cantitatea de gunoi menajer ce trebuie dusă la Brăila.

„Avem o mică staţie de sortare şi, în plus, încercăm să facem colectare selectivă. Am distribuit oamenilor pungi pentru colectarea selectivă şi le-am explicat că, dacă ne ajută pe noi, se ajută de fapt pe ei. Până acum, semnele sunt bune, tecucenii par să vrea să se implice. Dacă reuşim să facem colectarea selectivă, vom ţine taxa de habitat la un nivel decent, altfel ar putea să ajungă şi la 200 de lei”, a declarat primarul Tecuciului.

Galaţiul va rezolva problema de-abia în 2020

Gălăţenii vor avea un depozit de gunoi conform standardelor europene abia în anul 2019, estimează conducerea Consiliului Judeţean (CJ). Până atunci, mai bine de 90 la sută dintre primăriile din judeţ vor continua să ducă gunoiul menajer la Brăila, ceea ce presupune costuri suplimentare pentru bugetele locale, generate de transport, fapt ce va conduce, cel mai probabil, la majorarea taxei de salubritate pentru cetăţeni.

În judeţ funcţionează în prezent doar un singur depozit de gunoi conform (cel din municipiul Galaţi) care colectează deşeurile din oraş şi din cinci comune gălăţene limitrofe:  Şendreni, Smârdan, Vânători, Braniştea şi Tuluceşti. Celelalte aproximativ 60 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţ transportă gunoiul la groapa privată „Muchea”, dat fiind că fosta conducere a Consiliului Judeţean a ratat cele aproximativ 50 de milioane de euro pentru implementarea Sistemului de management integrat al deşeurilor.

„Întregul proiect, care prevede, printre altele, construirea unui depozit de deşeuri menajere la Valea Mărului, o staţie de selectare a deşeurilor şi o alta de compostare la Tecuci, o staţie de transfer şi de sortare a deşeurilor la Târgu Bujor şi o staţie mecano-biologică în municipiul Galaţi, împreună cu o linie de selectare a deşeurilor, este evaluat la aproximativ 60 de milioane de euro şi nu va putea fi finalizat mai devreme de 2020”, a declarat actualul preşedintele Consiliului Judeţean, Costel Fotea.

Acesta a precizat însă că speră ca în anul 2019 să fie funcţional măcar depozitul de la Valea Mărului, care să preia deşeurile primăriilor din judeţ, astfel încât autorităţile să nu mai fie nevoite să transporte gunoiul la Brăila.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite