Războiul zarzavaturilor. În ce ordine se plantează legumele în grădină pentru a evita pierderile de recoltă
0Specialiştii în horticultură avertizează că, deşi pare greu de crezut, între anumite specii de plante pot apărea reacţii fitotoxice ce pot compromite recolta cu până la sută la sută.
Când vine vorba despre înfruntări între specii, mai toată lumea se gândeşte la regnul animal, mai cu seamă că este greu de imaginat o luptă între plante.
Ei bine, trebuie să ştiţi că şi plantele au antipatii evidente între ele, iar înfruntarea se soldează uneori cu victime. Nu este neapărat pe viaţă şi pe moarte, ca în cazul animalelor, însă şi aici pot să apară pagube importante, cuantificate în scăderi masive ale calităţii şi cantităţii producţiei de fructe, legume, seminţe sau flori.
Cu toate că cel mai cunoscut exemplu de fitotoxicitate (aşa se numeşte intoleranţa între plante) este cel al nucului, ale cărui frunze şi rădăcini conţin o cantitate mare de iod, ce otrăveşte 99% din plante, este bine de ştiut că incompatibilităţi există chiar şi între banalele legume.
Vă prezentăm în cele ce urmează, cu ajutorul inginerului agronom Iulian Arhip, câteva sfaturi utile pentru organizarea straturilor cu legume plantelor în grădină, astfel încât problemele să fie reduse pe cât posibil.
Duşmănii şi prietenii vegetale
„Amplasarea legumelor în grădină nu se face întâmplător, iar o aşezare greşită poate compromite de cele mai multe ori producţia, pe când una ştiinţifică poate aduce numeroase beneficii pe partea de chimie a solului sau de combatere a dăunătorilor”, explică inginerul Arhip.
Spre exemplu, cu toată în salată merg foarte bine împreună, în grădină roşiile şi castraveţii nu se înţeleg foarte bine, deoarece amândouă sunt mari consumatoare de apă şi de nutrienţi. În plus, „se bat” cam pe acelaşi tip de microelemente şi nu suportă concurenţa pentru lumină.
În schimb, morcovul, păstârnacul, pătrunjelul şi mărarul sunt benefice culturii de roşii pentru că atrag gărgăriţe, călugăriţe şi păianjeni care se hrănesc cu dăunătorii roşiilor. Fasolea este, de asemenea, o plată foarte prietenoasă, plus că fixeaxă azotul în sol, fiind, practic, o plantă „fertilizatoare” pentru altele.
Interesant este că tocmai renunţarea la o ordinea creată artificial, doar de dragul organizării, şi imitarea „dezordinii” naturii ar putea da culturilor dumneavostră mai multa vigoare şi poate preveni pierderile cauzate de insecte şi boli. Vă prezentăm în cele ce urmează o serie de reguli de asociere a culturilor.
Roşiile
Tomatele cresc bine pe lângă sparanghel, busuioc, fasole, morcovi, ţelină, mărar, salată verde, pepene şi ceapă, dar nu pe lângă castraveţi, broccoli, conopidă, varză sau porumb.
Castraveţii
Castraveţii îi puteţi pune pe lângă fasole, varză, conopidă, porumb, salată verde, mazăre, ridichi şi floarea-soarelui, evitând însă zonele cu ierburi aromatice, pepeni şi cartofi.
Varza
Varza nu creşte bine pe lângă broccoli, conopidă, capşuni şi roşii, dar are în schimb mulţi „prieteni”: fasolea, ţelina, castraveţii, mărarul, salata, ceapa, cartofii, spanacul, salvia şi cimbrul.
Fasolea
Are de asemenea numeroşi prieteni (sfecla, broccoli, varza, morcovii, ţelina, conopida, porumbul, castraveţii, dovleceii, vinetele, roşiile, cartoful, ridichea şi mazărea),dar şi câţiva duşmani (ceapa, usturoiul, ardeiul şi floarea-soarelui).
Alte ponturi legate de structura grădinii
Mai este bine să ştiţi că nu trebuie să puneţi morcovi pe lângă mărar şi pătrunjel (decât dacă vreţi să aveţi morcov cu aromă de pătrunjel, iar pătrunjelul ierbos şi fad; cele două plante se polenizează reciproc), salata pe lângă broccoli, ceapa pe lângă fasole, mazăre şi salvie sau ardei pe lângă fasole.
Interesant este că flori precum crăiţele sau condurul doamnei (ale cărei flori sunt şi comestibile) fac bine grădinii de legume deoarece atrag multe insecte polenizatoare.
Mic calendar horticol
Legume care se seamănă sau se plantează în mai: 1-20 mai - castraveţi, fasole, porumb dulce, plantat ardei, roşii şi vinete; 20-30 mai - plantat varză pentru producţia de vară, plantat varză creaţă, plantat gulii, castraveţi, andive, porumb dulce, mărar, fasole verde.
Legume care se seamănă sau se plantează în iunie: 1-10 iunie -varză pentru producţia de vară, varză creaţă, gulii, castraveţi, andive, porumb dulce, mărar, fasole verde; 10-20 iunie - castraveţi, porumb dulce, mărar, fasole verde; 20-30 iunie - varză pentru producţia de toamnă, plantat gulii, sfeclă roşie, castraveţii, cartofi de toamnă, fasole verde, mărar.
Se încarcă comentariile...
