„România lucrului prost făcut“, o nouă campanie Adevărul: parc în pustiu, la 2 kilometri de sat VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Parcul de lângă Fântânele FOTOGRAFII - Costel Crângan
Parcul de lângă Fântânele FOTOGRAFII - Costel Crângan

Ziarul „Adevărul“ dă startul unei campanii care poartă numele „România lucrului prost făcut“. Vă vom prezenta cele mai stupide proiecte pentru care s-au tocat foarte mulţi bani, greşit realizate, investiţii fără sens sau abandonate, dar şi planuri care ar fi putut ieşi bine dacă nu ar fi fost deturnaţi banii. Începem cu un caz din judeţul Galaţi: un parc sătesc de care nimeni nu are nevoie.

Străzi reabilitate „de mântuială“? Pârtii de schi care nu au fost niciodată inaugurate? Proiecte fanteziste şi scumpe, dar care nu vor ajuta niciodată pe nimeni? Idei abandonate după ce au fost cheltuiţi foarte mulţi bani sau afaceri dubioase din care nu se ştie exact dacă a câştigat comunitatea sau firma care a făcut lucrările? Sunt cazuri despre care auzim zi de zi şi pe care jurnaliştii „Adevărul“ vi le vor prezenta pe larg, în cadrul campaniei „România lucrului prost făcut“. Începem cu povestea unui parc rural din judeţul Galaţi.

În apropiere de localitatea Fântânele (comuna Scânteieşti) a răsărit în urmă cu şase ani un parc ce a costat 500.000 de lei. Banii au fost alocaţi de la Ministerul Dezvoltării Regionale (ca efect al H.G. nr. 110/2011), iar scopul declarat al investiţiei a fost acela de a combate efectele poluării. În zonă, aflată la 25 de kilometri de oraşul Galaţi, nu există nicio sursă puternică de emisii poluante: nu sunt obiective industriale, nici ferme de creşterea animalelor şi nici măcar un drum de importanţă judeţeană.

Parcul sătesc este în plin câmp (mai exact pe versantul abrupt al unui deal), la mai bine de doi kilometri de cea mai apropiată casă locuită, fiind lipsit de apă potabilă, de umbră şi de ceea ce ar trebui să aducă relaxare. Într-o incintă de circa 2,5 hectare, împrejmuită cu gard din plasă metalică, s-au trasat cu sfială câteva alei din pământ bătătorit şi urme vagi de pietriş, s-au plantat circa 50 de arbori (niciunul mai înalt de trei metri, la şase ani de la darea în folosinţă a investiţiei, respectiv 2011) şi s-au pus 30 de bănci din lemn.

Probabil s-a semănat cândva şi gazon (aşa cum scrie în specificaţiile tehnice ale proiectului), însă în momentul de faţă nu găseşti în aşa-zisul parc decât iarbă de pârloagă, aspră, pipernicită, roasă de animalele domestice sau sălbatice care găsesc locul tocmai bun pentru păşunat.

„Doar la sărbătoare mai vine lumea“

În afara parcului, lipită de gard, se află o construcţie din tablă: e ghereta paznicului. Deşi în zonă nu vine niciodată nimeni, hoţii sunt pe fază. Acum vreo trei ani, o bucată din gard a dispărut, aşa că primarul comunei, social-democratul Ghiorghe Bute (care ocupă de mai bine de un deceniu şi funcţia de secretar general al Asociaţiei Comunelor din România – ACOR), a decis să pună un paznic.

Omul, beneficiar de venit minim garantat, moşmondea ceva în coliba din tablă în momentul în care am ajuns acolo, însă a lăsat totul deoparte pentru a ne arăta, pe jumătate mândru, pe jumătate jenat, ce păzeşte.

„Îmi dă 180 de lei pe lună, da-s buni. Am şi spitalul gratis, că-s bolnav. N-am cine ştie ce de făcut. Trebuie să am grijă să nu intre animale şi să nu se fure. În rest n-am altă treabă. Stau 10 ore pe zi aici”, ne spune paznicul.

Inventarul fişei postului e simplu: gardul, băncile, pomii, ghereta, trei toalete ecologice şi o ţâşnitoare. O încercăm. E mai uscată decât Sahara şi arată ca şi cum n-ar fi fost folosită de luni de zile. „Dacă vreţi, dau drumul la apă. O ţin închisă că nu vine nimeni pe aici. Doar la sărbătoare satului mai vine lumea, când vin să cânte artişti“, povesteşte „cerberul“ parcului comunal.

Parcul din plin câmp de lângă satul Fântânele

„Ce să faci acolo?”

Ca să afli părerea sătenilor despre binefacerile investiţiei, trebuie să mergi în sat, cale de ceva mai mult de doi kilometri. Iar efortul nu prea merită. Oamenii întorc capul, parcă ruşinaţi, când aud întrebarea despre parc. Nu trebuie să fii doctor în chestiuni rurale pentru a pricepe că o asemenea manieră de a cheltui banii nu se prea potriveşte cu mentalitatea chibzuită a ţăranului român.

„Bani tocaţi pe prostii. Mai bine făceau ceva în sat. Un loc de joacă pentru copii, un drum mai bun, ceva la şcoală. Cine să se ducă acolo şi de ce? Că nu-i nimica de văzut”, ne spune una dintre localnice.

„Ce să faci acolo? Sunt doar nişte bănci şi câţiva pomişori. Am şi acasă aşa ceva, nu trebuie să bat drumul degeaba până acolo. Iar copiii n-au nimic la dispoziţie. La ce să-i duci în parc?”, o completează săteanul Iulian Ilie.  

Ce-i drept, parcul nu are nimic care să atragă. E doar un loc mort, pe un deal abrupt. Amenajarea lui a costat, pe metru pătrat, cam de zece ori mai mult decât se vinde terenul prin zonă.

Se pregăteşte un nou proiect

Primarul comunei Scânteieşti, Ghiorghe Bute, afirmă că aşa au fost condiţiile de eligibilitate şi că altfel nu se puteau obţine banii. „Aia a fost zona acceptată, în funcţie de valoare, atât am putut să facem”, a spus edilul, care se declară mândru de investiţie.

Mai mult decât atât, primarul afirmă că are de gând să mai facă un proiect (de data asta unul cultural; de fapt un concurs de idei) prin care să pună în valoare zona.

„Noi am dat drumul la concurs, însă ni s-a restituit documentaţia pentru că mai erau nişte chestiuni legate de punctaj. Nu au înţeles cum se face departajarea, aşa că ne-am adresat arhitecţilor, pentru că nici noi nu prea înţelegeam. Concursul de idei priveşte dezvoltarea întregii zone. Vrem să dezvoltăm zona din punct de vedere cultural, turistic şi, probabil, sportiv”, declară primarul Bute.

Nimic nu-i însă pe gratis. Cel care va veni cu ideea cea mai bună va câştiga 20.000 de lei, însă zona va fi modernizată pe baza unui mix de idei. „Vreau să văd cum vede cineva din exterior dezvoltarea zonei respective. Avem în vedere construirea de locuri de joacă, organizare de spectacole. Am pornit cu ideile acestea de acum zece ani şi cred că greu le pot schimba, este posibil să rămân subiectiv”, a mai spus primarul.

Primăria din Scânteieşti a mai cheltuit 600.000 de lei, în 2013, tot pentru un fel de proiect ecologic, legat de pădurea Mogoş-Mâţele, aflată în apropiere. De aceşti bani, veniţi prin Ministerul Turismului şi de la UE, o firmă din Iaşi a tipărit câteva sute de monografii şi câteva mii de foi volante şi a creat pe internet un  site (DETALII AICI) din care nici măcar nu se înţelege clar cum se poate ajunge la obiectiv.

Şase parcuri de pe dealuri

Parcul de la Scânteieşti, construit în câmp, nu este singurul de acest fel din judeţul Galaţi. În urmă cu şase ani, prin HG 110/2011, în judeţul Galaţi au fost aprobate însă şase proiecte de finanţare depuse de comune, astfel: Movileni (990.000 lei), Gohor (990.000 lei), Tuluceşti (776.000 lei), Barcea (565.000 lei), Bălăşeşti (448.000 lei) şi Piscu (422.000 lei).

În total, s-au cheltuit aproape 4,2 milioane de lei (un milion de euro la acea vreme). Ca efect al HG 110/2011, Guvernul a dat, la nivel naţional, 47,7 milioane de euro pentru extinderea suprafeţelor aferente spaţiilor verzi din localităţi, inclusiv din comune şi sate. Scopul declarat era să ajungem şi noi la aceeaşi suprafaţă de spaţiu verde pe cap de locuitor ca şi vest-europenii.

Vă mai recomandăm şi:

Mobilă de lux din bani publici pentru un primar de la Galaţi. Numai biroul a fost 48.000 de lei, iar scaunul 8.000 de lei

Autocar scufundat în drumul proaspăt asfaltat în batjocură. Şirul loviturilor aplicate de Dorel în câteva zile la Galaţi

Batjocură la adresa plătitorilor de impozite şi taxe. O primărie a organizat, din bani publici, un chef pentru angajaţi instituţiei

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite