„Spune-mi, mamă, cui mi-ai vândut identitatea?” Dezvăluiri incendiare despre mafia adopţiilor internaţionale

Traficul de internaţional de copii de după '89 a creat o nouă categorie de români: clonele. Metoda prin care acestor oameni le-a fost furată sau chiar vândută identitatea este incredibilă.

Poate părea incredibil, dar la Buzău trăiesc mai mulţi oameni care, dacă e să ne luăm după registrele oficiale, nu există! Provin din familii dezorganizate şi au intrat, acum 20 de ani, în „morişca adopţiilor internaţionale".

Identitatea lor a fost clonată (o să vedeţi imediat cum), iar ei au rămas „suspendaţi" juridic undeva între ţara de adopţie şi ţara de origine. Nu pot să facă şcoală, nu se pot angaja, nu pot fi internaţi în spital, nu pot primi ajutor social sau pensie. Nu există!

Înfiaţi  în locul fratelui

Povestea celor cu identitatea dată la export a început imediat după 1990. Metoda prin care acestor oameni le-a fost furată sau chiar vândută identitatea este destul de simplă.

Legislaţia fiind extrem de permisivă în ceea ce priveşte adopţiile, străinii înfiau des bebeluşi din familiile româneşti foarte numeroase. Părinţii care aveau în bătătură prea multe guri de hrănit şi erau prea săraci ca să-i mai întreţină, îi cedau lesne spre adopţie, deseori contra unor sume de bani.
Cum unii dintre copiii pentru care existau „oferte" nu aveau certificatele de naştere făcute, părinţii au găsit o modalitate tipic mioritică de evita timpul lung de aşteptare şi riscul ca „ofertanţii" grăbiţi să aleagă pe altcineva: au dat spre adopţie un copil şi foloseau actele fratelui sau surorii mai mari. Uneori, chiar apelau la actele copiilor unor rude.„Clonare de identitate", mai pe scurt.

Vasile, omul care nu există

Vasile Curte, un tânăr care spune că s-a născut pe 22 noiembrie1988 la Buzău, trăieşte această dramă. N-are acte, iar juridic nu există! De mai bine de cinci ani se chinuie să-şi redobândească identitatea, după ce în 1990 a fost adoptat, doar în acte, de o familie de belgieni.

Existenţa lui a fost ştearsă definitiv din arhivele româneşti în momentul în care părinţii au semnat pentru adopţie.

I s-a povestit că toată afacerea a picat, străinii s-au răzgândit şi nu l-au mai luat. Belgienii ar fi dispărut fără ca părinţii să mai anuleze actul de adopţie şi Vasile Curte a aflat la vârsta adolescenţei că străinii i-au furat identitatea.

„Mama mi-a spus că belgienii au luat actele şi apoi n-au mai venit. N-am avut niciodată buletin. Mă chinuiesc de şase ani să îmi scot unul, dar fără succes. Poliţiştii mi-au spus că apar în baza de date că trăiesc în Belgia, ca cetăţean adoptat şi n-au cum să mă ajute" a explicat Vasile Curte.

Spune că viaţa sa este un calvar fără documente. „Am trei copii şi pentru că n-am avut acte, nu am putut să mă căsătoresc şi am fost obligat să-i trec pe cei mici pe numele soţiei. Nu pot să mă angajez, nu pot să ies din ţară, nu sunt primit la spital. Nu exist!", se plânge buzoianul.

Pe actele de identitate ale oamenilor respectivi au fost înfiaţi în străinătate nou-născuţi neînregistraţi, iar ei au rămas un fel de fantome.„Avantaj": au imunitate în faţa legii.

Persoanele fără identitate pot reprezinta o problemă uriaşă pentru anchetatori în cazul în care ar încălca legea. Fie că ar fi vorba de o banală amendă, fie că ar o infracţiune gravă de genul viol, tâlhărie sau chiar omor, anchetatorii nu îi pot reţine şi nici cerceta.

„Avem în baza de date zece astfel de cazuri, de copii care au fost daţi spre adopţie cu identitatea unui frate sau surori. Acele persoane au plecat bine mersi în alte familii din occident, iar fraţii au rămas fără identitate. Dacă încalcă legea, nu pot fi traşi la răspundere", a declarat Adrian Tănase, şeful Evidenţei Populaţiei din Buzău.

Blocaj juridic

Reprezentaţii Justiţiei recunoasc că lucrurile sunt foarte complicate. „Aceste persoane nu pot fi reţinute din punct de vedere legal pentru că ar trebui să ştii cum îl cheamă. De obicei în astfel de cazuri se procedează la stabilirea identităţii în regim de urgenţă", a declarat preşedintele tribunalului Buzău, Constantin Florescu.

Însă, cazurile de copii cu identitatea clonată nu pot fi rezolvate în regim de urgenţă. Lucru pe care ni l-a explicat şeful Evidenţei Populaţiei, Adrian Tănase.

Acesta a precizat că aceste persoane au şanse foarte mici de a redobândi identitatea pierdută.

„Ni s-a sugerat de la nivel central soluţia înregistrării tardive a identităţii dar, din nefericire, instanţele resping astfel de cereri, pentru că trebuie desfiinţate întâi actele de adopţie. Şansele lor de a dobândi un act sunt minime tocmai din această cauză", a mai spus şeful Serviciului de Evidenţă Informatizată a Persoanelor din Buzău.