Studentul premiat care vrea să dezvolte noile generaţii de nave spaţiale: „Pasul logic pe care îl vom face este să ne extindem şi pe alte planete“

Lucian Jianu Foto: Valentin Trufaşu

Lucian Jianu este student în anul III la Facultatea de Inginerie din Galaţi şi a câştigat recent un concurs naţional, unde participanţii s-au întrecut în creaţii polimerice care să aibă utilităţi practice.

Lucian Jianu (29 de ani), student în anul III la Facultatea de Inginerie din Galaţi, specializarea Tehnologia Construcţiilor de Maşini, este pasionat de proiectare. A descoperit acest lucru, însă, destul de târziu, în anul I de facultate. Iniţial, a dorit să devină bucătar şi a urmat cursurile unui liceu de alimentaţie publică. A şi lucrat o perioadă, dar a renunţat pentru că a realizat că nu este ceea ce vrea să facă în viaţă.

„Au fost mai multe: umilinţe la locul de muncă, patroni neînţelegători. A fost şi rău, şi bine. Dacă aş fi rămas bucătar, nu aş mai fi ajuns unde sunt astăzi“, spune tânărul. A schimbat din nou macazul după ce a decis să facă o şcoală postliceală pentru a deveni asistent de farmacie. „M-am orientat atunci în funcţie de ce se cerea pe piaţă, dar când am ajuns în anul terminal, am constatat că piaţa era saturată pe această zonă şi a trebuit să mă reorientez“, explică Lucian, cu zâmbetul pe buze.

După aceste experienţe, a decis să urmeze cursurile Facultăţii de Inginerie din Galaţi, pe o specializare care îmbină partea de proiectare, de care este atras, cu cea practică, de producţie. Aşa a început aventura în domeniul polimerilor. Lucian este membru al Cercului Ştiinţific Studenţesc Prelucrarea Polimerilor care funcţionează în cadrul Centrului de Excelenţă Prelucrarea Polimerilor, coordonat de profesorul universitar Cătălin Fetecău, fiind proaspătul câştigător al premiului I la Conferinţa Naţională a Studenţilor şi Elevilor în domeniul Ştiinţelor Inginereşti, organizat la Universitatea din Constanţa, cu un proiect privind testarea la fluaj a materialelor polimerice. Mai exact, a caracterizat mai multe materiale polimerice cu nanotuburi de carbon şi le-a supus unor teste de fluaj pe un echipament creeat in cadrul Centrului de Excelenţă Prelucrarea Polimerilor.  Competiţia la care a participat Lucian a fost în egală măsură şi o sesiune ştiinţifică.

„Se trasează şi sunt analizate curbele de deformare a materialelor la solicitări cu greutăţi diferite pentru diferite intervale de timp“, explică Lucian modul cum se testează polimerii în diverse concentraţii. Nanopolimerul testat de Lucian este o polietilenă de joasă densitate, ce conţine nanotuburi de carbon, aceasta putând fi folosită la realizarea de ambalaje pentru depozitarea şi transportul a diverse obiecte, inclusiv industriale.

Rafturi culisabile cu deplasare mecanică bilaterală

Combinaţia polimerică concepută de Lucian poate suferi modificări în ceea ce priveşte concentraţia, astfel încât numărul de aplicaţii practice este nelimitat. „A fost o muncă de câteva luni, ce a presupus activitate de laborator, testarea polimerului pe fiecare concentraţie pe mai multe epruvete şi colectarea datelor“, oferă studentul câteva indicii din spatele muncii sale de cercetare.

Lucian a creat în anul II de facultate şi un sistem inovativ de rafturi culisabile şi cu deplasare mecanică bilaterală pentru depozitarea picturilor Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos, care permite stocarea unui număr mare de lucrări şi aerisirea corespunzătoare a acestora. Încăperea de la muzeu, unde se depozitau picturile, a fost renovată cu fonduri europene, iar una dintre condiţii a fost ca structurile de acolo să nu fie găurite sau modificate în niciun fel, în caz contrar toată finanţarea ar fi fost pierdută.

Rafturi culisabile cu deplasare mecanică bilaterală FOTO Lucian Jianu

Proiectul fusese început cu un coleg de facultate, iar după ce acesta a absolvit, Lucian l-a dus la bun sfârşit. „Am realizat două tipuri de dispozitive, unul cu rafturi culisabile şi unul cu deplasare mecanică bilaterală, stânga-dreapta. Le-am conceput astfel încât să aibă o capacitate cât mai mare de depozitare a tablourilor“, detaliază tânărul. Vorbim practic de nişte panouri din plasă, care permit atât prinderea tablourilor, cât şi aerisirea lor corespunzătoare. A început proiectarea dispozitivelor în februarie 2016, iar în luna mai acestea erau gata, urmând să fie realizate până la finele lui 2017. 

Motor pentru combustibil nepoluant

După absolvire, va face şi un master pe grafică şi modelare computerizată, dar îşi va susţine şi doctoratul, pentru a beneficia la maximum de specializările pe care le oferă Facultatea de Inginerie, ţinând cont că în liceu nu a făcut deloc desen tehnic. Plănuieşte să rămână în ţară după finalizarea studiilor pentru a face proiectare, dar nu va renunţa la una dintre ideile sale: proiectarea unui motor pentru combustibil nepoluant. Se gândeşte să folosească drept combustibil o combinaţie de hidrogen cu oxigen.

„Combinaţia de hidrogen cu oxigen trece prin nişte plăci alimentate cu curent continuu, dar datorită încărcăturii electrice, îşi menţine starea gazoasă pentru o anumită perioadă de timp, permiţând folosirea lui drept combustibil. În prezent, acest principiu se aplică la maşinile pe benzină doar pentru a reduce consumul de carburant, nu ca să-l înlocuiască 100%“, explică Lucian. În urma arderii, ar rezulta doar apă. Pentru că pericolul de explozie este mare în cazul hidrogenului, studentul se gândeşte ca acesta să fie livrat direct utilizatorilor prin conducte, aşa cum se întâmplă în prezent cu gazul, evitând stocarea lui în rezervoare.

„Intenţionez să încep munca de cercetare pe această zonă la master, la facultatea pe care o urmez, dar mă gândesc şi la o colaborare cu alte facultăţi pentru a vedea ce s-a făcut până acum, să ştiu ce pot face eu pe viitor“, spune Lucian. Nu ascunde faptul că este interesat şi de materialele polimerice sau compozite folosite în industria aerospaţială.

Se gândeşte să îmbunătăţească combinaţiile polimerice folosite pentru realizarea învelişului navelor spaţiale, dar şi a diverselor componente şi dispozitive din interiorul acestora. „Pasul logic pe care îl vom face este să ne extindem şi pe alte planete, iar în acest context industria aerospaţială devine una extrem de importantă. Este un domeniu complex şi destul de neexplorat şi vreau să fac muncă de cercetare pe această zonă“, îşi motivează studentul alegerea domeniului în care vrea să-şi lase amprenta.