Trista poveste a doctoriţei geniale care a revoluţionat oftalmologia. A fost medicul Casei Regale, iar moartea ei prematură a stârnit un imens scandal
0
Istoria medicinei o consemnează pe Adela Leonida Paul ca fiind primul specialist român care a folosit curentul electric în tratamentul cataractei. Datorită priceperii deosebite, a ajuns medic oftalmolog al Casei Regale. S-a născut într-o familie de geniali, care-şi are originile la Galaţi, şi a murit la numai 38 de ani dintr-o culpă medicală.
Deşi nu este foarte cunoscută publicului larg, doctoriţa Adela Leonida Paul este una dintre mai luminate minţi care au trăit vreodată pe pământul românesc. Într- vreme plină de discriminări, în care femeile erau considerate inferioare bărbaţilor, Adela a reuşit să-şi construiască o carieră de excepţie, din păcate întreruptă brutal de o moarte asupra căreia au planat numeroase suspiciuni.
Redescoperită şi redată publicului larg, povestea Adelei Leonida Paul este o minunată lecţie despre curaj, despre devotament şi despre implicare.
O familie de geniali
S-a născut la Galaţi, în 7 aprilie 1890, într-o familie de intelectuali de mare valoare. Tatăl ei, Atanase Leonida, era ofiţer de carieră şi inventator şi, după câte se consemnează în monografia familie, „ a avut contribuţii importante la perfecţionarea tehnicii militare a armatei române, în special în ceea ce priveşte artileria şi sistemele de transmisiuni”.
Mama, Matilda (fosta Gill) era fiica unui inginer francez şi era cunoscută în înalta societate de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea ca o persoană erudită, cu cunoştinţe vaste în mai multe domenii.
Soţii Atanase şi Matilda Leonida au avut 11 copii, toţi reuşind să impresioneze în domeniile în care au activat.
Câţiva dintre ei se dovedesc geniali: Eliza Leonida Zamfirescu devine prima femeie inginer din Europa (unele surse o dau ca fiind chiar prima ingineră din lume), Dimitrie Leonida devine un mare om deştiinţă (este fondatorul Muzeului Tehnic din Bucureşti), Gheorghe Leonida este cel care sculptat chipul celebrei statui a lui Iisus, construită pe muntele Corcovado, din Rio de Janeiro (Brazilia), iar Paul Leonida devine un strălucit general al armatei române.
Geniala familie Leonida. FOTO monografia familiei
Cumva logic, Adela nu putea fi altfel. Avea să devină unul dintre cei mai importanţi medici oftalmologi pe care i-a avut România, cu o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea ştiinţei medicale.
Profesează încă din facultate
Adela Leoniada făcut şcoala primară la Galaţi, a urmat cursurile Liceului de fete „Regina Maria” din Capitală şi apoi Facultatea de Medicină din Bucureşti, pe care o termină în 1916, în toiul Primului Război Mondial.
Ca o dovadă a calităţilor ei, începând din anul II de facultate este cooptată de clinica oftalmologicăa profesorului Stănculescu (o somitate în domeniu în acele timpuri), unde lucrează vreme de doi ani.
Părăseşte Bucureştiul (aflat sub iminenţa ocupaţiei austro-ungare) imediat după absolvire, fiind repartizată la Spitalul de Ochi din Iaşi, care devine spital de război, ca mai toate spitalele din Moldova, în perioada 1917-1918.
La spitalul ieşean are privilegiul de a-l seconda în operaţii pe renumitul medic francez Dantrelle, de la care învaţă practici chirurgicale de avangardă. De altfel, acum îşi cristalizează şi primele cercetări în domeniul oftalmologiei.
Publică - în revistele de specialitate ale vremii, precum „La Presse Medicale”şi „Natura” –mai multe articole despre tratamentul chirurgical al cataractei şi despre aplicarea curentului electric în medicină. Avea să fie, de altfel, primul specialist român care a folosit curentul electric în tratamentul cataractei.
În 1918, cu puţin timp înainte de încheierea războiului, îşi ia doctoratul în medicină, la Iaşi, cu lucrarea „Complicaţiile tifosului exantematic la ochi”,obţinând calificativul „magna cum laude”.
În Moldova avea să aibă primele contacte cu familia regală a României. În octombrie 1918, în conacul familiei Hrisoveloni din Ghidigeni, o întâlneşte pentru prima oară pe Regina Maria, care venise la nunta lui Constantin Zamfirescu (fratele cunoscutului scriitor Duiuliu Zamfirescu), cu Elisa Leonida, sora Adelei şi prima femeie inginer din Europa.
O operează cu succes pe Regina Maria
După terminarea Primului Război Mondial, Adela revine la Bucureşti şi este numită, la doar 29 de ani, directoare a Orfelinatului de orbi Vatra Luminoasă. Imediat după numire, înfiinţează o tipografie care tipărea în Braille (cu simboluri în relief, astfel încât să poată fi „citite” cu degetele de către orbi), în care se vor tipăr ani de-a rândul manuale pentru clasele primare şi de liceu, atît de necesare şcolilor speciale pentru nevăzători.
Sora sa, Natalia Leonida (o cunoscută artistă a acelor vremuri), avea să o ajute la transcrierea partiturilor muzicale, dar şi a operelor din literatura română şi universală. Totul s-a făcut fără plată, lucru care, probabil, îi face să zâmbească pe mai-marii vremurilor noastre, obişnuiţi cu ideea că o lucrare „cu dedicaţie” (mai ales unei rude), trebuie să aducă şi un „comision” consistent. Alte vremuri, altfel de oameni!
După numai un an, în 1920, se înfiinţează la Bucureşti Spitalul de ochi „Vatra Luminoasă”, unde Adela va fi primul director. Deja faima i se răspândise, iar Casa Regală a României o numeşte oftalmolog oficial al Curţii şi o împuterniceşte să o opereze de cataractă pe Regina Maria.
Operaţia are succes, iar laudele nu mai contenesc să vină, în presa vremii, pe adresa doctoriţei Leonida.
Moare suspect, la numai 38 de ani
Adela Leonida se stinge din viaţă în anul 1928, la numai 38 de ani, în plină ascensiune profesională. Potrivit presei interbelice, doctoriţa ar fi murit în urma complicaţiilor suferite în urma unei operaţii la ficat. Incidentul avea să producă au adevărat scandal, unii dintre membrii familiei Leonida acuzându-i de neglijenţă pe medicii care au tratat-o.
Savantul român Gheorghe Gh. Longinescu spunea despre Adela Leonida că era cel mai de seamă medic al generaţiei ei.
„Era înnascută să aline suferinţele bolnavului, prin toatăînfăptuirea ei, şi era pregatită, ca puţini alţii, să scape tot ce avem mai scum: vederea. Pentru Adela Leonida Paul a îngriji ochii însemna a lucra ca o artistă la o dantelă fină”, avea să scrie reputatul profesor la scurtă vreme după moartea doctoriţei.
De-a lungul carierei, Adela Leonida (devenită Adela Paul după căsătorie) a efectuat peste 8.000 de operaţii oftalmice, adică peste 500 de intervenţii chirurgicale pe an, ceea ce înseamnă o adevărată performanţă pentru acele vremuri.
Vă mai recomandăm şi:
Deoarece universităţile româneşti i-au trântit uşa în nas, Constantin Levaditi a fost nevoit să-şi continue cariera în Franţa, acolo unde era recunoscut deja ca unul dintre cei mai mari savanţi ai medicinei. Unele dintre cele mai importante realizări ale lui Levaditi sunt legate de realizarea vaccinului antipoliomielitic, de punerea bazelor chimioterapiei şi de dezvoltarea antibioticelor.
Arhivele ne dezvăluie crimele oribile, violurile de neimaginat, jafurile ca-n filme şi întâmplările ciudate (sau doar romanţate de cronicarii vremii) ai căror protagonişti au fost nelegiuţii de acum mai bine de un secol. „Modelul” desenat de aceştia este pe alocuri sursă de inspiraţie pentru infractorii din zilele noastre.
Nu-i deloc simplu să faci un top al celor mai celebri seducători din istorie. La urma urmelor, seducţii se poate manifesta în mai multe feluri, iar în cazul celor mai multe dintre persoanjele devenite celebre pe baza succesului la femei s-au croşetat numeroase poveşti care, fără îndoială, sunt produsul fanteziei scriitoriceşti. Chiar şi aşa, se detaşează din „plutonul” seducătorilor şapte personaje fascinante – Casanova, Don Juan, Barbă Albastră, Genghis Khan, Henry al VIII-lea, Picasso şi vajnicul tâlhar dobrogean Terente – ale căror poveşti le vom depăna, pe scurt, în articolul de faţă.
Se încarcă comentariile...
