FOTO Imagini unice cu frescele misterioase din Castelul Corvinilor. Cum arătau acum un secol picturile care spun povestea Huniazilor

Castelul Corvinilor păstrează rămăşiţele unor fresce unicat. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Ilustraţii vechi de peste un secol realizate în Castelul Corvinilor oferă detalii despre picturile misterioase care împodobeau arcada de la etajul Aripii Matia a castelului. Frescele din secolul al XV-lea înfăţişau cea mai faimoasă legendă a lui Iancu de Hunedoara.

Mai multe ilustraţii realizate în anul 1913, păstrate la Arhivele naţionale ale Ungariei, dezvăluie cum arătau frescele misterioase pictate în Loggia Matia. Picturile murale s-au şters în cea mai mare parte de-a lungul ultimelor decenii, iar imaginile lor, vechi de peste un secol, se numără printre puţinele mărturii despre ele şi totodată pot ajuta la refacerea rămăşiţelor lor. Imaginile au fost realizate de omul de ştiinţă Forster Gyula membru al Academiei Ungare de Ştiinţe şi preşedinte al Comitetului Naţional al Monumentelor Naţionale. Istoricii de artă români le-au explicat:

Mărturia istoricului Virgil Vătăşianu

„În jurul deschiderii logiei erau zugrăvite grupuri de figuri dintre care se mai păstrează trei: primul grup reprezenta o femeie cu mărul regatului în mână, iar în faţă o figură bărbătească, ţinând un obiect rotund, nedefinit. Grupul al doilea era format dintr-un bărbat care oferea femeii un inel cu sigil, asemănător inelului cu blazonul Huniazilor, în timp ce femeia făcea un gest de refuz. Al treilea grup înfăţişa o femeie, înfăţişată de această dată cu capul îmbrobodit, semn că era mamă, reprezentată de altfel şi cu pântecul proeminent, şi ţinând în mână un cerc cu două verighete, iar în faţa ei bărbatul, făcând de data asta un gest de refuz. Pe un stâlp alăturat se mai vede un copil, cu mărul regatului în mână, iar o filacteră se desfăşura deasupra capului, purtând o inscripţie ştearsă, pe care Ştefan Moller credea că ar putea să citească numele Iohannes”, informa specialistul Virgil Vătăşianu, într-o lucrare despre castel.

Imaginile au fost interpretate de istoric ca reprezentarea legendei originii lui Ioan de Hunedoara, conform căreia el ar fi fost fiul neligitim al regelui Sigismund de Luxembourg.

SURSA: mek.oszk.hu. Autor: Forstner Gyula, 1913.

Acesta s-ar fi îndrăgostit de mama lui Iancu de Hunedoara şi i-ar fi dăruit un inel, pe care ea l-a dăruit, la rândul ei, fiului ei. „Într-o zi, copilul jucându-se în braţele mamei cu inelul strălucitor, acela fu răpit de un hoţ de corb, care zbura pe acolo şi dispăru cu el. La rugăminţile repetate ale mamei, soţul ei (n. r. Voicu) pleacă după pasărea hrăpăreaţă şi săgetând-o aduce obiectul furat. Mai târziu, Ioan, cu inelul mântuit în mod miraculos, se prezintă Monarhului părinte, care-l primeşte cu amabilitate şi-i dăruieşte cetăţi şi sate”, scria profesorul Teodor Popa, citândul pe Gaşpar Heltai, în volumul Iancu Corvin de Hunedoara (1928).

SURSA: mek.oszk.hu. Autor: Forstner Gyula, 1913.

.
SURSA: mek.oszk.hu. Autor: Forstner Gyula, 1913.

Vor fi restaurate

Frescele din Loggia Matia vor fi restaurate, în cadrul proiectului de reabilitare a Castelului Corvinilor, finanţat de Uniunea Europeană. Monumentul istoric este unicat în Ardeal prin picturile sale murale. „Picturile sunt o componentă extrem de importantă, pentru că Hunedoara se poate mândri cu suprafeţe de frescă unicat în acest spaţiu, atât cu conţinut laic, cât şi cu conţinut religios, în Loggia Matia, în Capelă şi la Sala Dietei”, relata Cristian Roman, directorul Castelului Corvinilor.

Vă recomandăm şi:

Cea mai cumplită poveste adevărată din Castelul Corvinilor: patimile domniţei care a sfârşit în chinuri groaznice pentru că şi-ar fi înşelat soţul, pe Ioan Torok

Cea mai înfricoşătoare poveste adevărată din istoria Castelului Corvinilor este cea a decapitării domniţei Ana (Barbara) Torok, de către soţul ei, nobilul Ioan Torok, cel care a stăpânit Castelul Corvinilor în secolul XVI. Domniţa a sfârşit torturată şi ucisă cu un piron, pentru că îşi înşelase soţul.

Înfiorătoarea poveste a celor trei turci ucişi după ce au săpat fântâna castelului din Hunedoara: „Mărite domn, apă aveţi, dar inimă nu!“

Locul care dă fiori celor mai mulţi dintre vizitatorii Castelului Corvinilor este fântâna din curtea interioară, veche de şase secole, despre care se spune că a fost construită de trei prizonieri turci, în vremea lui Iancu de Hunedoara. Potrivit unor legende, turcii au fost ucişi după 15 ani în care au săpat în stâncă şi au dat de apă, deşi li se promisese că vor fi eliberaţi.

Transilvania din urmă cu două secole: „Rar am văzut un român fără un ciomag ca lumea în mână şi fără cuţite la brâu”

Una dintre cele mai detaliate descrieri ale comunităţilor din Transilvania, de la începutul secolului XIX, a fost realizată de topograful austriac Joseph Adalbert Krickel. Călătorul din Viena a ajuns în zona Hunedoarei în anul 1828 şi-a arătat uimit de frumuseţile şi bogăţia naturală a acesteia, dar sărăcia localnicilor l-a înduioşat.

Elisabeta Szilagyi, regina din Hunedoara. Zece mituri despre „mama-eroină“ care l-a făcut pe Matia Corvin rege al Ungariei

Elisabeta Szilagyi, soţia lui Ioan de Hunedoara şi mama regelui Matia Corvin, a jucat un rol importat în istoria poporului român, chiar dacă povestea „reginei din Hunedoara“ este presărată de controverse.

Cele mai ascunse secrete ale Castelului Corvinilor: domniţa decapitată, beciul celor uitaţi, omul găsit mort în fântână

Castelul Corvinilor a fost nominalizat printre destinaţiile turistice de excelenţă din întreaga lume, potrivit site-ului tripadvisor.com, care a evaluat recenziile trimise de străinii care au vizitat monumentul. Turiştii au fost fascinaţi de castel, însă cei mai mulţi nu îi cunosc tainele înfiorătoare.