FOTO Martor la explozia de culoare pe cel mai înalt munte. Cum arată răsăritul fotografiat de un salvamontist

Parângul a îmbrăcat straie de iarnă, iar în unele locuri zăpada aşternută de ultimele ninsori a depăşit jumătate de metru. Salvamontistul Remus Popescu este autorul unor imagini inedite surprinse de pe munte, la răsărit.

Puţini turişti au ocazia să ajungă în aceste zile pe cele mai înalte vârfuri ale Masivului Parâng. Zăpada căzută în abundenţă a acoperit traseele montane şi a făcut extrem de dificilă misiunea celor care doresc să se aventureze spre înălţimile Parângului. Cei care doresc să vadă cum arată priveliştile alpine din Parâng, deseori ascunse de nori, le pot vedea în imaginile realizate de Remus Popescu, salvamontistul care a surprins în fotografii inedite culorile răsăritului văzut de pe Vârful Parângul Mic.

Staţiunea Parâng este pregătită pentru a-şi întâmpina turiştii. Zona turistică dispune de nouă pârtii de schi amenajate, dintre care una de trei kilometri, şi de un telescaun modern.

Munţii Parâng, la poalele cărora se află oraşele Petroşani şi Petrila, sunt cei mai mari ca suprafaţă dintre masivele muntoase ale ţării noastre şi principala atracţie turistică a amatorilor de excursii care ajung în Valea Jiului.

Munţii Parâng sunt traversaţi de cea mai înaltă şosea din România, Transalpina, care ajunge la altitudinea de peste 2.000 de metri. În masiv sunt un număr mare de lacuri glaciare, cele mai cunoscute fiind Mija, Călcescu, Roşiile şi Iezerul Îngheţat. De asemenea, cel mai înalt vârf al masivului, Parângul Mare, are 2.519 metri.

Peştera Muierilor, de pe valea Râului Galbena şi Peştera Polovragi, de pe valea râului Olteţ, completează numărul atracţiilor turistice din zonă, alături de staţiunea Parâng din vecinătatea municipiului Petroşani.

Vă recomandăm şi:

Locurile de vis unde animalele sălbatice umblă prin curţile localnicilor. Cum arată iarna în Ţinutul Momârlanilor

Locuitorii satelor de momârlani din vecinătatea  Petrilei trăiesc printre animalele sălbatice. În aşezările de munte, înconjurate de peisaje impresionante, odată cu venirea iernii, cerbii, caprele negre, urşii şi lupii se apropie fără teamă de casele oamenilor.

Blestemul „muntelui sfânt“ al dacilor: pădurile s-au tăiat cu lăcomie, iar defrişările se văd din satelit

Două catastrofe au lovit succesiv muntele Godeanu, la poalele căruia a fost ridicată capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia. În urma unei catastrofe naturale şi a unui incendiu violent de pădure, au avut loc defrişări masive care au pustiit pădurea din jurul muntelui despre care se spune că ar fi fost „locul sfânt al dacilor”.

Viaţa zbuciumată a ultimilor săteni din locurile uitate de lume. Ce soartă au avut cele mai pitoreşti aşezări din munţi

Ţinutul Pădurenilor a rămas unul dintre locurile vitregite ale Transilvaniei, iar aşezările sale pitoreşti riscă să piară din cauza depopulării şi a îmbătrânirii comunităţilor.

Mesajul dur din Sarmizegetusa Regia: „Este partea mai puţin frumoasă a iernii, când natura se răzbună şi îşi face de cap”

Iarna grea a coborât peste Sarmizegetusa Regia, iar din cauza ninsorilor abundente, ultimii kilometri ai drumului spre Sarmizegetusa Regia au devenit aproape inaccesibili. Administratorul sitului UNESCO, Vladimir Brilinsky, a transmis un mesaj dur turiştilor care s-au aventurat cu maşinile pe drumul spre cetatea dacică, deşi li s-a recomandat să nu o facă.