Povestea ciudată a furnalului unde s-a produs fontă pentru construcţia Turnului Eiffel. Ce a mai rămas din cuptoarele Govâjdiei, vechi de două secole

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Furnalul din Govăjdia, unul dintre cele mai vechi astfel de monumente păstrate în Europa, are o legendă ciudată. Se spune că fonta produsă la Govăjdie a fost folosită pentru construcţia unor elemente din structura Turnului Eiffel.

Govâjdia, un sat izolat aflat la 20 de kilometri de Hunedoara păstrează unul dintre cele mai spectaculoase monumente de arhitectură industrială din ţară: furnalul vechi de două secole. Furnalul de la Govâjdia, dezafectat la începutul secolului XX, o dată cu dezvoltarea Uzinelor de fier ale Hunedoarei, este unul cele mai vechi furnale cu flux continuu de producţie, care mai pot fi vizitate în Europa.

O legendă veche, controversată, spune că în furnalul de la Govâjdie s-a produs fonta necesară realizării unor elemente din baza turnului Eiffel. Nu se cunoaşte originea relatării, însă decenii la rând, legenda furnalului care a produs fontă pentru turnul din Paris s-a perpetuat, ajungând chiar în manualele de specialitate, dedicate industriei siderurgice.

„Despre furnalul de la Govăjdia circulă în momentul de faţă legende, dintre care cea mai interesantă, dar şi cea mai bizară, este că picioarele Turnului Eiffel din Paris ar fi fost turnate din fonta produsă aici. Dar mai captivant decât legendele este însuşi furnalul, vechi din 1806, care stă încă în picioare, asemenea unui patriarh al furnalelor, cu o arhitectură ciudată, aducând mai mult a biserică decât a edificiu industrial. Nu ar fi lipsit de interes ca sugestia ca aici, la furnalul de la Govăjdia, să ia naştere un mic muzeu care să oglindească evoluţia siderurgiei hunedorene, spre a servi ca mijloc de instruire a tineretului şi ca pioasă preţuire a muncii meşterilor vechi”, relata scriitorul Vasile Nicorovici, într-un reportaj despre Hunedoara anului 1975.

image

Monumentul istoric simbol al Hunedoarei
Govăjdia se află într-una din văile din Ţinutul Pădurenilor şi a păstrat o tradiţie îndelungată a mineritului. În trecut, în apropierea localităţii au funcţionat mai multe mine de fier şi cariere de talc şi dolomită, dar cel mai reprezentativ monument pentru istoria acestor locuri a fost furnalul de la marginea satului. Monumentul industrial a fost ridicat începând din anul 1806, la confluenţa pâraielor Runc şi Nădrab.

govajdia

A fost inaugurat în 1810, iar pe faţada clădirii furnalului a fost aşezată o placă memorială cu inscripţia „Augusto Imperante Francisco I. exstructum 1810”. Investiţia a contribuit la dezvoltarea economică a zonei, chiar dacă furnalul nu a fost rentabil decât pentru câţiva ani. În acele vremuri, Govăjdia şi Hunedoara aveau să fie legate de una din primele linii de cale ferată îngustă din Transilvania, iar furnalul a ajuns, în ciuda problemelor cu care se confruntau proprietarii lui, un reper al industriei Hunedoarei. Furnalul era prezentat lumii la una dintre cele mai mari expoziţii din secolul al XIX-lea, Expoziţia Universală din 1889 de la Paris, pentru care a fost construit şi Turnul Eiffel.

VIDEO Furnalul de la Govăjdia


Vechiul furnal de la Govâjdia şi-a încetat activitatea definitiv în 1924. A rămas în grija localnicilor, iar din anul 2000 a intrat pe lista monumentelor istorice. La fel ca în anii regimului comunist şi după 1990, furnalul a fost propus pentru a fi transformat într-un muzeu.

Furnalul din Govăjdia


Furnalul de la Govâjdia nu a fost primul construit în ţinuturile Hunedoarei. La Topliţa, minereul de fier era prelucrat într-un furnal încă de la mijlocul secolului al XVIII, însă în urma unui incendiu petrecut în 1838, furnalul de la Topliţa a fos scos distrus. În prezent, nu a mai rămas nimic din el.


Vă recomandăm şi:

FOTO Istoria mocăniţei. Cum arăta în 1900 calea ferată a uzinelor Hunedoarei

S-au împlinit 114 ani de la inaugurarea liniei de cale ferată îngustă care lega Hunedoara de satele din Ţinutul Pădurenilor, una dintre investiţiile importante pentru istoria acestor locuri. Mocăniţele care circulau pe traseul de aproape 20 de kilometri au fost vândute de ani buni la fier vechi, iar din calea ferată nu a mai rămas decât terasamentul, dar şi câteva amintirile păstrate în imagini vechi.

Castelul Corvinilor, Uzinele de fier şi combinatul: brandurile care au făcut Hunedoara cunoscută în lume

Hunedoara şi-a căpătat faima în lume datorită Castelului Corvinilor şi a Uzinelor de fier transformate în combinat siderurgic. De-alungul istoriei ultimelor două secole, brandurile oraşului au fost puncte de reper pentru viaţa comunităţii, iar hunedorenii s-au identificat cu ele.

FOTO Hunedoara anilor 1880 în imagini rare. Cum se mândreau austro-ungarii cu Uzinele de fier şi minele din Hunedoara

Angajaţii Castelului Corvinilor au făcut o descoperire impresionantă. Recent, în tmpul unui inventar realizat în arhivele muzeului, au dat peste un album de fotografii vechi, de la sfârşitul XIX, în care sunt prezentate Uzinele de fier ale Hunedoarei şi minele din împrejurimi. Albumul a fost publicat la Expoziţia Universală din 1889 de la Paris, ca o imagine a celor mai importante realizări industriale ale Imperiului Austro-Ungar.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite