Prima biserică veche de lemn salvată cu fonduri europene. Un preot a obţinut 250.000 de euro pentru restaurarea ei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Biserica din satul Boz. FOTO: Fundaţia ProPatrimoniu.
Biserica din satul Boz. FOTO: Fundaţia ProPatrimoniu.

Vechea biserică a satului Boz va fi reabilitată prin fonduri de la Uniunea Europeană. Proiectul depus de preotul Dacian Popescu, sprijinit de arhitecţii unei fundaţii, a obţinut finanţare prin Programul Naţional pentru Dezvoltarea Rurală, pentru un proiect de peste 250.000 de euro.

Din 2014, preotul Dacian Popescu a făcut primele demersuri pentru a obţine fonduri europene pentru restaurarea bisericii de lemn a satului Boz, comuna Brănişca.

Ajutat de Fundaţia ProPatrimonio, preotul a întocmit proiectul de salvare a bisericii monument istoric „Restaurarea şi valorificarea bisericii de lemn cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe» din satul Boz”. După mai multe încercări de a obţine o finanţare pentru restaurarea bisericii construită în anul 1701,  preotul a reuşit atragerea de fonduri nerambursabile prin Programul Naţional pentru Dezvoltarea Rurală, sub-măsura 7.6 – Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural. Proiectul are o valoare de peste 250.000 de euro.

„Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a evaluat proiectul de restaurare a bisericii şi, în urma acestei evaluări, l-a selectat ca eligibil pentru finanţare. Urmând toate procedurile privind depunerea documentelor necesare a fost semnat contractul de finanţare cu Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale – 5 Vest Timişoara, iar în perioada imediat următoare vor începe lucrările de restaurare”, a informat Episcopia Devei şi Hunedoarei.

Proiectul vizează reabilitarea interiorului bisericii, a structurii de lemn şi a icoanelor vechi de trei secole. Este primul proiect de restaurare a unei biserici din vestul ţării finanţat prin PNDR. „Acest proiect câştigat de Parohia Boz este unic la nivelul Regiunii Vest, lucru lăudabil. Părintele paroh Dacian Popescu a depus un efort consistent pentru a accesa această finanţare europeană”, a declarat preotul Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei

Preotul din Boz vrea să mai depună un proiect şi pentru o altă biserică monument din comuna Brănişca.

„În momentul de faţă mai avem, din fericire, în derulare finalizarea proiectului tehnic pentru biserica monument istoric din Târnăviţa, un monument de categorie A din secolul al XVII-lea. De îndată ce se va întocmi proiectul tehnic, cu sprijinul arhitecţilor, vom căuta o sursă de finanţare”, a declarat Dacian Popescu.

În ultimii patru ani, preotul, sprijinit de fundaţia ProPatrimoniu şi cu ajutorul unor fonduri obţinute dintr-o donaţie, a restaurat acoperişul bisericii monument istoric. Cu un buget de cinci milioane de euro, susţine arhitecta Raluca Munteanu, de la ProPatrimonio, ar putea fi reparate majoritatea bisericilor de lemn monument istoric din judeţ, însă birocraţia îngeunează mult aceste intervenţii.

Zeci de biserici aşteaptă restaurarea
Demersurile preotului Dacian Popescu au fost dat ca exemplu de urmat de reprezentanţii Episcopiei Devei şi Hunedoarei, care, luni, i-au invitat pe preoţii din judeţ la sediul instituţiei. Specialiştii le-au prezentat acestora cadrul juridico-legal care se poate aplica pentru obţinerea fondurilor nerambursabile europene pentru restaurarea bisericilor aflate în patrimoniul cultural.

Judeţul Hunedoara are peste 100 de biserici vechi de lemn, iar marea parte a acestora sunt monumente de patrimoniu. Cele mai multe se află într-o situaţie dificilă, susţin reprezentanţii Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

„Aceste biserici fac parte dintr-o categorie la care se poate interveni foarte greu, datorită legislaţiei privind protecţia monumentelor istorice. Este un hăţiş legislativ. Legile nu au fost, din punctul meu de vedere, bine gândite, în ce priveşte aceste monumente. Ele au fost din ce în ce mai restrictive şi au făcut ca intervenţia preoţilor pentru reabilitarea acestor lăcaşe să fie grea şi costistoare. Preoţii, de multe ori, s-au temut să intervină la bisericile de patrimoniu, pentru a nu suferi anumite consecinţe, chiar penale. Orice intervenţie trebuie autorizată şi nu poate fi realizată decât de către firme acreditate de către Ministerul Culturii, puţine la număr în ţară. Documentaţiile tehnice de reabilitare pot fi întocmite doar de către arhitecţi care au specializarea în monumente istorice şi care, la fel, sunt puţini la număr. Documentaţiile costă foarte mult şi este foarte greu ca acele comunităţi locale, cu parohii sărace, reduse la număr, să reuşească să asigure finanţarea necesară cel puţin pentru proiectare. Astfel de proiecte costă zeci de mii de euro“, declara, recent, preotul Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.


Vă recomandăm şi:

Românii care vor să cumpere un sat întreg pentru a-l salva de la dispariţie. Ce poveste fascinantă ascunde locul părăsit, cu biserică şi drum de marmură

Povestea satului Alun, clădit la marginea carierei de marmură şi abandonat aproape în totalitate, a dat naştere unei iniţiative neobişnuite: mai mulţi tineri vor să cumpere casele părăsite, unele vechi de mai multe decenii, pentru a readuce la viaţă aşezarea din Ţinutul Pădurenilor.

FOTO Soarta tristă a bisericilor vechi româneşti, bijuteriile din lemn ajunse ruine sumbre: „Preoţii s-au temut să intervină“

Aproape 100 de biserici vechi de lemn, multe dintre ele aflate pe lista monumentelor de patrimoniu, s-au şubrezit cu trecerea timpului, iar degradarea accentuată le-a adus pe câteva în pragul ruinării. Bisericile se află în mijlocul unor comunităţi restrânse şi izolate, care nu au posibilitatea de a salva aceste bijuterii arhitectonice ale satelor.

VIDEO Reacţia localnicilor de la poalele cetăţii dacice Piatra Roşie, neglijaţi de autorităţi: au reparat singuri un drum judeţean devenit impracticabil

Un drum judeţean spre cetatea dacică Piatra Roşie, monument UNESCO, devenit aproape inaccesibil în ultimele săptămâni din cauza gheţii şi a gropilor, a fost curăţat şi reparat de localnici şi de angajaţii unei pensiuni, care au renunţat să aştepte intervenţia Consiliul Judeţean Hunedoara la solicitările de a interveni în sprijinul lor.


 

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite