Selfie la mormântul lui Arsenie Boca şi paradă cu maşini de fiţe la mănăstire: în ce s-a transformat pelerinajul de la Prislop
0
Mănăstirea Prislop a devenit o destinaţie „de fiţe“ pentru bogaţii României, care se amestecă printre pelerinii obişnuiţi la mormântul lui Arsenie Boca, ieşind însă în evidenţă prin maşinile de lux cu care descind aici. Unii îşi caută iertarea păcatelor aruncând bani în izvoarele mănăstirii; în schimb, alţi „pelerini moderni“ arată că au venit doar pentru selfie-uri şi pentru icoanele sfinţite, aflate la mare căutare.
Mănăstirea Prislop, unde Arsenie Boca a slujit în anii 1950 şi unde a fost înmormântat în 1989, a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România. În fiecare zi, mii de oameni trec pragul lăcaşului religios din Ţara Haţegului, mulţi cu credinţa că rugându-se la mormântul duhovnicului vor fi ajutaţi spiritual şi medical. În mulţimile de pelerini care ajung la mormântul lui Arsenie Boca se remarcă tot mai adesea turiştii „moderni”, cei care ocupă locurile de parcare ale mănăstirii cu maşinile de zeci de mii de euro, cu parbrize dotate cu cruciuliţe şi icoane, dornici să viziteze lăcaşul de cult pentru a-şi spori colecţia de suveniruri sfinţite pentru auto.
„Vin de aproape zece ani, în fiecare an, la Mănăstirea Prislop, dar parcă niciodată până acum nu am găsit atât de mare aglomeraţie. Şi parcă şi oamenii s-au schimbat şi nu le mai pasă de cele sfinte. Eu vin doar să mă rog pentru sănătatea mea şi a soţului meu, strângem bani din două pensii de cîte 800 de lei să ne plătim excursia. Alţii vin cu maşini de lux, dar nu ca să se roage”, se plânge Maria Teodosie, o pensionară din Zărneşti, judeţul Braşov, venită cu autocarul.
Selfie la mormântul lui Arsenie Boca
Femeia şi soţul ei privesc miraţi spre câţiva adolescenţi aşezaţi lângă ei, la poarta Mănăstirii Prislop, care îşi fac selfie-uri.
„În urmă cu câţiva ani, oamenii veneau doar să se roage aici, să se liniştească. La mormânt erau câteva perne pe care îngenuncheai şi te puteai ruga în voie, câte zece minute dacă voiai. Acum mulţi ajung aici doar să îşi facă poze”, concluzionează Ioan, soţul femeii.
Mănăstirea Prislop, septembrie 2016
Între timp, două tinere echipate cu pantaloni scurţi sunt rugate de paznic să îşi acopere picioarele dezvelite cu şorţuri, dacă au de gând să intre în curtea aşezării, în timp ce un alt adolescent, cu şapca întoarsă pe cap şi în maiou, priveşte nedumerit scena. Ajunse la Prislop cu o maşină de lux, două femei îmbrăcate elegant, cu tocuri, acceptă să îmbrace „haina smereniei” pentru a-şi putea continua drumul spre mormântul celui mai popular duhovnic despre care au auzit vreodată. La intrarea în mănăstirea Prislop, au fost puse o mulţime de pancarte care îi atenţionează pe vizitatori asupra regulilor de vizitare.
„Vorbim de o mănăstire, de un loc sacru, un loc unde trăieşte o obşte monahală, de maici care şi-au închinat viaţa slujirii lui Dumnezeu. Comportamentul pelerinilor trebuie să fie unul civilizat, un comportament cuviincios, smerit. Oamenii care vin la mănăstire trebuie să aibă o ţinută decentă, adecvată locului, să păstreze liniştea şi să nu se manifeste zgomotos”, spune preotul Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.
Bani aruncaţi
În curtea de la Prislop, multe dintre numeroasele reguli impuse pelerinilor sunt totuşi respectate, inclusiv cea mai recentă dintre ele, de a nu mai depune flori la mormânt. „Ni s-a spus să nu mai aducem flori la mormântul părintelui Arsenie Boca, pentru că sunt prea multe şi copleşim acel loc”, spune Mioara, venită din Satu Mare, cu familia, la Prislop.
Pelerinii cu dare de mână nu reuşesc nicicum să respecte însă indicaţiile de a nu mai arunca bani în apele din curtea şi vecinătatea mănăstirii. „În pofida faptului că scrie peste tot nu aruncaţi bani în lac, nu introduceţi bani în crăpăturile zidurilor şi în alte locuri, o parte dintre pelerini nu respectă aceste infrmări. Probabil că oamenii au anumite superstiţii, însă aruncarea banilor în izvoare sau pâraie nu este o manifestare creştină fundamentată. Sigur că mănăstirea prin plăcile de informare le atrage atenţia, iar unii înţeleg acest lucru”, spune preotul Gabriel Miricescu. O dovadă pentru superficialitatea afişată de mulţi dintre pelerini este chiar izvorul din parcarea mănăstirii, înfundat în acelaşi timp cu monede, dar şi cu gunoaie şi ambalaje.
Cele mai mari nemulţumiri ale măicuţelor de la Prislop şi ale reprezentanţilor Epicopiei Devei şi Hunedoarei sunt însă legate de talciocul din vecinătatea mănăstirii, unde bişniţarii profită din plin de afacerea cu suveniruri, icoane şi tablouri cu Arsenie Boca. „Este durerea nostră şi am dori să se elimine acel târg pentru că aduce o ştiribire sacralităţii şi frumuseţii locului. Mănăstirea Prislop este un colţ de Rai, care este stricat de tarabele şi construcţiile inadecvate de acolo”, spune preotul Miricescu.
Mănăstirea are o istorie îndelungată
În deceniile trecute, la mănăstirea Prislop veneau să se roage doar localnicii din satele din împrejurimi. „Despre Arsenie Boca se auzise prea puţin, până la moartea sa, iar în anii 1990 la mănăstire erau doar câteva măicuţe, care veneau din când în când în sat, cu un Aro vechi, pentru a se aproviziona”, îşi aminteşte Nicolae, un localnic din satul Silvaşul de Sus. Locul era cunoscut mai mult pentru istoria sa din secolele trecute. Aici s-ar fi retras domniţa Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise-vodă, din secolul XVI, după ce apele izvorului din curtea mănăstirii ar fi tămăduit-o. Şi tot la Prislop ar fi trăit sfântul Ioan, un călugăr care şi-a săpat în stâncă, în apropiere de biserică, grota în care avea să fie ucis.
Vă recomandăm şi:
Cea mai cunoscută povestire relatată de părintele Arsenie Boca are menirea să le aducă alinare celor aflaţi în suferinţă. Pilda ceşcuţei de ceai, spusă de duhovnicul de la Prislop, le arată oamenilor ce pot face „dacă viaţa li se pare grea şi sunt loviţi, bătuţi şi împinşi aproape fără milă, când lumea pare că se învârteşte necontrolat şi când simt că se află într-o suferinţă îngrozitoare”.
Bogăţia l-a făcut pe bogat egoist, materialist, nemilostiv, încolăcit de plăceri, afirma părintele Arsenie Boca. Duhovnicul considerat una dintre marile personalităţi ale secolului XX a lăsat posterităţii o serie de învăţături despre bogăţie, menite a-i îndruma pe oameni.
Postul e vechi şi începe odată cu omul. E prima poruncă de stăpânire de sine, scria părintele Arsenie Boca. Marele duhovnic al secolului trecut a lăsat posterităţii o serie de învăţături despre post şi rugăciune, menite să îi ajute pe oameni să înţeleagă semnificaţia lor.
Se încarcă comentariile...
