VIDEO Satul care a renăscut pe muntele sfânt al dacilor. În anii 2000, ţinutul de poveste nu mai avea niciun locuitor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Casă din Măgureni. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Casă din Măgureni. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Un vechi sat al ciobanilor din munţi, părăsit la începutul anilor 2000, a fost readus la viaţă de câteva măicuţe. Un schit a fost ridicat în mijlocul pustietăţii, nu departe de Vârful Godeanu, considerat muntele sfânt al dacilor.

GALERIE FOTO

Satul Măgureni, aflat la circa 30 de kilometri de Orăştie, la poalele Vârfului Godeanu, cel supranumit „muntele sfânt al dacilor” şi la veo trei ore de mers de Sarmizegetusa Regia, se pregătea să devină istorie încă din anii 1960.

Câteva familii de oieri mai locuiau în cătunul de munte, iar şcoala îşi trăia ultimii ani de existenţă. Aşezarea rămăsese totuşi un loc excelent pentru recreere.

„Dacă Sibişelul, pentru cei din Orăştie, este un potrivit loc de excursii uşoare, pentru turişti este un loc de plecare în frumoşii munţi ai Sebeşului. Pornind pe drumuri de munte, care duc dealungul Rîuşorului, pe poteca ce urcă spre coama Deluţului (1.119 metri), ajungem la Măgureni, o mică aşezare specifică de munte, compusă mai ales din oieri. Situată la 24 de kilometri de Orăştie, în mijlocul unor munţi de peste 1.000 de metri, este des cercetată pentru recreaţie. De la Măgureni spre sud putem lua drumul spre Vârful Godeanu, nu însă şi cel mai uşor. Se recomandă călăuze dintre ţăranii de la Sibişel sau Măgureni, de la care putem închiria şi cai”, îl prezenta istoricul Octavian Floca, în Ghidul judeului Hunedoara (Deva, 1969).


Schitul de pe munte
După decenii de depopulare ireversibilă, la începutul anilor 2000, satul nu mai avea niciun locuitor. Câteva case vechi de lemn, părăsite, unele dărâmate de vitregiile naturii, se înşirau pe coamele dealurilor însorite şi în lunci, la mari distanţe una de alta. Atât mai rămăsese din cătunul de oieri care în urmă cu un secol număra peste 120 de suflete. Potecile sale nebătătorite de timp îndelungat se făcuseră una cu dealurile, ascunse fiind sub covoare de vegetaţie, printre muşuroaie de cârtiţe şi prin tufăriş. Istoricii l-au studiat, interesaţi de urmările depopulării sale.

„Toată această zonă locuibilă a cătunului, constituită din păşuni si fânaţe, despărţite din loc în loc de perdele sau pâlcuri de arbori, este înconjurată de păduri de foioase, care urcă până la 1.000 de metri altitudine, regăsindu-se mai ales în jumătatea nordică a aşezării, şi de păduri de răşinoase, ce delimitează sudul cătunului, spre culmile Munceilor si a Godeanului. Zona propriu-zisă a locuirii este brăzdată de numeroase pâraie şi izvoare, ce alimentează văile Gliva, în lungime de 8 kilometri, şi Măgureaua, de şase kilometri: Pârâul Muncelului, Părăul lu’ Adam, Pârâul Uii, Părăul lu’ Nasta, Părăul ArsiŃei, Părăul lu’ Creştinescu ş.a.”, îl descria Daniel I. Iancu, autorul cercetării „Măgureni, un sat părăsit” (Anuarul Sargeţia). Locul nu era cunoscut de străini, iar drumul forestier de aproape 20 de kilometri, care urca spre el, din Sibişel, nu era deloc încurajator pentru amatorii de călătorii.

Câţiva ani mai târziu, soarta satului pustiu s-a schimbat. Pe Dealul Măgurenilor a fost înfiinţat un schit unde au venit câteva măicuţe şi un călugăr. O biserică a fost ridicată până în 2009, din rămăşiţele unui vechi lăcaş de cult, adus de la Steia, iar în următorii ani în jurul ei a apărut un corp de chilii şi câteva anexe. Cei care ajung în Măgureni în aceste zile, pot vedea oameni trebăluind la schitul aflat în extindere, dar şi localnicii reveniţi la vechile vetre pentru a mai îngriji de ele.

Cu timpul, foşti localnici şi rude ale lor au revenit la gospodăriile părăsite din împrejurimile schitului, pentru a avea grijă de ele. Oficial, satul mai are cinci locuitori. Este mai tot timpul pustiu, dar crestele sale umbrite de pâlcuri de arbori pot fi văzute case îngrijite, dotate cu panouri solare. În Măgureni, reţelele electrice nu au ajuns, nu există semnal de telefonie iar drumurile de pământ sunt pe alocuri impracticabile, din cauza urmelor lăsate de utilajele folosite în exploatările forestiere din vale. Satul oferă privelişti impresionante celor care se încumetă să îl exploreze şi un loc de reculegere la schitul de pe munte.

magureni foto daniel guta
magureni foto daniel guta
magureni foto daniel guta
magureni foto daniel guta
magureni foto daniel guta

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Cea mai spectaculoasă şosea din Munţii Orăştiei. Povestea drumului care duce la satul din nori şi spre poiana în care ar fi murit Decebal

FOTO Povestea emoţionantă a Salvinei, bătrâna din satul ascuns în Apuseni care trăieşte dintr-un ajutor de 100 de lei

VIDEO Golgota aurului. Cum se vede lumea de pe conul vulcanic care a făcut celebru un sat din Munţii Metaliferi

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite