Când se foloseşte vaccinul antirabic şi când se administrează serul antirabic

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un medic de boli infecţioase explică pentru „Adevărul” când se foloseşte vaccinul antirabic şi când se foloseşte serul antirabic.

Dr. Mihnea Hurmuzache, director medical la Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva” din Iaşi, arată că vaccinurile au rolul să determine organismul să producă anticorpi, în timp ce, prin ser, se introduc în organism anticorpi gata formaţi. 

Vaccinul antitetanic, vaccinul antirabic, vaccinul anticărbunos „provoacă” organismul să producă anticorpi, în timp ce prin serul antitetanic, serul antirabic şi serul anticărbunos se introduc în corp anticorpi pregătiţi să lupte cu tetanosul, rabia şi antraxul.

„Serul se administrează pentru a introduce în organism anticorpi gata formaţi, care să lupte cu infecţia, în timp ce vaccinul stimulează organismul să-şi creeze anticorpi proprii. Deci, când pacientul ajunge direct cu boală, botulism, rabie, tetanos sau antrax, administrezi serul. Vaccinul determină organismul să producă anticorpi chiar dacă pacientul nu a făcut boala”, a arătat dr. Mihnea Hurmuzache, medic primar infecţionist”, a precizat dr. Hurmuzache.

Care sunt indicaţiile din prospect

Potrivit prospectului pentru serul antirabic produs de Institutul Cantacuzino, serul antirabic se administrează persoanelor muşcate grav de animale turbate sau suspecte de turbare, în special când muşcăturile sunt localizate la cap, gât, palme sau organe genitale. Serul se administreaza în toate cazurile de muşcături produse de animale sălbatice turbate sau suspecte de turbare. Se recomandă ca administrarea serului să se facă într-un timp cât mai scurt după accident, când acţiunea protectoare este maximă. Tratamentul cu ser antirabic trebuie urmat obligatoriu de tratament cu vaccin antirabic. Potrivit prospectului pentru vaccinul antirabic, produsul se recomandă persoanelor cu risc crescut de a contacta rabia, cum ar fi medici veterinari, deţinători de animale, vânători, lucrători forestieri, comercianţi de animale, măcelari, personal din laboratoarele de cercetări antirabice sau înainte de şederi mai îndelungate în ţinuturi în care rabia este endemică.

Citeşte şi:

Previziunea sumbră a unui infecţionist român: „Există riscul unei epidemii de Zika după Olimpiada de la Rio“

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite