Gigi Becali şi Ilie Carabulea, patronul Carpatica, implicaţi într-o inginerie bancară ce le-ar putea aduce noi dosare penale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Iliea Carabulea este proaspăt ieşit din puşcărie
Iliea Carabulea este proaspăt ieşit din puşcărie

Cotidianul local „Ziarul de Iaşi“ a publicat o investigaţie conform căreia Gigi Becali şi proprietarul Băncii Carpatica, omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, ar fi fost implicaţi în acodarea unui credit de 50 de miliarde de lei vechi către Avicola SA Iaşi prin încălcarea unor norme bancare şi legale. Ar fi fost implicat şi un fost inspector de la BNR, actual director la ANP.

În 2005, la scurt timp după ce a preluat acţionariatul majoritar de la Avicola SA, din motive obscure George Becali a vrut să scape de datoriile imense pe care firma ieşeană le avea către Fisc. În acea perioadă firma ieşeană avea bunuri puse sub sechestru iar Becali, la rândul său, avea probleme cu finanţiştii din Capitală. Acest lucru ar fi făcut ca acordarea unui credit cu o valoare mare să nu fie posibilă. Cu toate acestea, în primăvara anului 2005, SC Avicola SA, reprezentată de Becali, a înaintat o cerere de creditare către Banca Comercială Carpatica, deţinută şi atunci şi în prezent de omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, o bună cunoştinţă a finanţatorului Steaua Bucureşti. Cererea societăţii ieşene avea să fie aprobată, în mod suspect, de către Consiliul de Administraţie de la Carpatica, deşi Becali nu oferise drept gaj decât câteva bunuri ale Avicola, insuficiente ca valoare, precum şi câteva bilete la ordin semnate în alb, a căror valoare bancară era ca şi nulă în lipsa unui angajament făcut la notar, după cum au precizat oficiali din mediul bancar, pentru „Ziarul de Iaşi“.

După aprobarea creditului, ce urma să fie acordat propriu-zis de către sucursala de la Iaşi, la această unitate s-a anunţat un control de la Banca Naţională a României (BNR). Pentru că afacerea „Becali“ ar fi putut stârni suspiciuni, însuşi Carabulea s-a implicat pentru a înlătura eventualele probleme. Şi a făcut-o într-un mod unic pentru sistemul bancar din România. Pe 30 aprilie 2005, într-o zi de sâmbătă, Ilie Carabulea şi-a deschis un depozit de peste 50 de miliarde de lei vechi la propria bancă. În aceeaşi zi a fost constituit un act adiţional la contractul de credit dintre Avicola lui Becali şi Carpatica lui Carabulea.

Conform acelui act adiţional, semnat în aceeaşi zi de sâmbătă, Ilie Carabulea, patron al băncii, s-a transformat în garant pentru respectivul credit luat de firma ieşeană a finanţatorului de la Steaua. Situaţia este de un absurd greu de imaginat. În traducere liberă, patronul băncii care a dat împrumutul se obliga ca, în cazul în care Avicola nu ar fi dat banii înapoi, să plătească din buzunarul propriu. În cazul nostru, dacă Avicola lui Becali nu ar fi fost de bună credinţă, Carabulea ar fi trebuit să dea banii propriei bănci.

Depozit constituit la două zile, cu suspiciuni de fraudă

Contractul de credit amintit, cu numărul 145/28.04.2005, a fost aprobat, iniţial, în baza unor bilete la ordin în alb emise de Avicola şi avalizate de Becali şi a unor ipoteci asupra unor bunuri ale firmei ieşene. La acea vreme, însă, pe conturile Avicola era instituită o poprire din cauza unor datorii şi, de asemenea, Avicola avea pus sechestru pe bunuri de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi, pentru datorii de aproximativ 16,5 miliarde de lei vechi. Acest lucru făcea ca acele garanţii ale societăţii pentru acordarea creditului să nu fie suficiente, conform normelor bancare. Pe 30 aprilie 2005, într-o sâmbătă, Ilie Carabulea şi-a înfiinţat zece depozite bancare în valoare totală de 50,515 miliarde de lei vechi. Potrivit unor informaţii, neconfirmate oficial, Ilie Carabulea nici măcar nu s-ar fi aflat în ţară în acea zi, fiind plecat la Florenţa.

Depozitele au fost deschise la sucursala Sibiu-Turnişor a băncii Carpatica şi puse, în aceeaşi zi, drept gaj pentru împrumutul luat de Becali în numele Avicola. În dosarul bancar al acestui contract, deţinut de Ziarul de Iaşi, nu sunt prezentate şi dovezi scrise de virare a acelor bani în respectivele conturi. Există suspiciunea, ce ar putea fi înlăturată doar de procurori, ca banii de fapt să fi fost viraţi doar pe hârtie. Întrebaţi despre acest lucru, reprezentanţii Carpatica au refuzat orice comentariu.

Timp ce câteva luni, până ce Becali a scăpat de datoriile pe care le avea către furnzori şi stat, perioada de garanţie oferită de însuşi patronul Carpatica a fost prelungită. Cel mai probabil, aşa cum reiese dintr-un referat privind analiza creditului, realizat de bancă, Becali îşi dorea ca prin intermediul acelei afaceri să poată vinde activele societăţii. Pe 22 iunie 2005, cu ajutorul creditului primit, Becali a reuşit radierea din cartea funciară a interdicţiei de înstrăinare a activelor. Din motive necunoscute, până la urmă, Becali nu a mai reuşit să înstrăineze societatea iar împrumuturile luate de la Carpatica, plus alte probleme financiare, aveau să înglodeze Avicola în datorii şi să ducă la intrarea în insolvenţă. 

CITIŢI AICI CONTINUAREA MATERIALULUI

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite